Eficiența energetică este una dintre marile ratări ale industriei românești în anii din urmă. Doar câteva mari companii au reușit să adopte și să respecte ultimele standarde în domeniu. Pe ansamblu, România este în continuare una dintre economiile europene cu cel mai mare consum de energie pentru unitatea de PIB.
Experții pun această ratare pe seama statului, care, lipsit de voință și de capacitate, întârzie nepermis și periculos să gestioneze complexitatea acestui concept prin instituții, legislație, programe și instrumente adecvate. Prof. em. dr. ing. Aureliu Leca este președintele Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE). El a prezentat, cu prilejul conferinței organizate de CNR-CME și DK Events, lista de control a condițiilor necesare pentru a avea o politică sustenabilă de eficiență energetică. Din cele 37 de precondiții identificate de Banca Mondială în 2010, România poate bifa abia 13, și nu dintre cele mai influente.
Și Cristiana Ion – consilieră a directorului general de la ISPE SA – a punctat lipsa de determinare a autorităților centrale.
Cine coordonează domeniul eficienţă energetică?
Cine gestionează fondurile?
Cine monitorizează atingerea ţintelor?
Cine raportează?
Sunt patru întrebări fără răspuns, cu doar câteva luni înainte de termenele impuse prin directivele europene.
Cristiana Ion a identificat nu mai puțin de 11 categorii de surse de finanțare la nivel european pentru proiecte de eficiență energetică. Dintre acestea, numai puține sunt accesate de companiile și instituțiile din România.
Eficiența energetică este cea mai accesibilă, cea mai puțin poluantă și cea mai ieftină resursă. Iar potențialul impact asupra competitivității economice, precum și contribuția la dezvoltarea durabilă și securitatea energetică sunt evidente. Deși la îndemână, eficiența energetică rămâne totuși departe de realitatea de zi cu zi. Cu câteva, notabile, excepții.
Prof. dr. ing. Ion Mircea, de la Universitatea din Craiova, a prezentat câteva soluţii de eficientizare a sistemelor de transport cu bandă de mare capacitate, deja aplicate la unele cariere de extracţie a lignitului din Oltenia.
Prof. dr. ing. Radu Pentiuc, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a vorbit despre auditul energetic și managementul energiei aplicate pe un consumator industrial concret: salina Cacica a Societății Naţionale a Sării – SALROM.
Vlad Bodea, Business Development Director la Adrem Invest a prezentat pachetul de servicii de management și gestiune energetică Energy Hub, prin care municipalitățile pot monitoriza și optimiza fluxurile de energie în raport cu furnizorii și cetățenii, pentru a se apropia de conceptul de oraș inteligent.
Asistența, numeroasă și de bună calitate, a venit de asemenea, cu contribuții care merită atenție. Virgil Mușătescu – coordonator de Programe în cadrul CNR-CME, pentru Politici Energetice, de Mediu și Dezvoltare Durabilă a insistat ca proiectele de eficiență energetică să insiste asupra tuturor beneficiilor implicate – inclusiv prin internalizarea tuturor costurilor prezente -, astfel încât aceste proiecte să devină mai atractive pentru finanțatori. La rândul său, prof. dr. ing. Nicolae Golovanov a sugerat companiilor din sectorul de electricitate să construiască și să aplice o strategie comună de promovare a tehnologiilor pe bază de electricitate, după modelul verificat în ultimele decenii de producătorii și furnizorii din sectorul de gaze naturale. O asemenea mișcare s-ar putea dovedi câștigătoare, cu atât mai mult cu cât pe termen scurt prețurile gazelor vor crește, pe fondul retragerii tarifelor reglementate, iar pe termen lung, resursele fosile vor deveni tot mai puțin accesibile, odată cu epuizarea zăcămintelor ușor de comercializat.