Academia Română a concluzionat într-un studiu dedicat eficienței energetice, realizat la solicitarea ANRE, că există un veritabil risc de dublare a prețurilor la energie și gaze naturale ca urmare a eliminării tarifelor reglementate.

„Tranziţia României la piaţa energetică europeană unică va duce, în următoarea perioadă, nu la o scădere a preţurilor, aşa cum UE speră, ci la o creştere aproape dublă a preţurilor energiei. În aceste condiţii, un scenariu posibil al preţurilor energiei din România în 2017/18 arată că acestea se vor apropia de media europeană probabilă: 0,227 euro la electricitate şi 0,076 euro la gaze. După cum se poate observa, într-o perioadă scurtă de timp (2015 – 2017/18) urmează un şoc al creşterii preţurilor energiei, probabil ultima creştere prin decizie politică a preţurilor. Şocul preţurilor va fi suportat de economie, dar şi de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sărac al populaţiei va fi foarte greu de suportat”, se arată în studiu.

Efectele negative pe care le pot avea pentru unii dintre consumatori, mai ales cei casnici, pot fi mult diminuate prin măsuri de protecție țintite doar spre clienții vulnerabili, și spre răspândirea tehnologiilor care favorizează creșterea economică bazată pe competitivitate și locuri de muncă de înaltă calitate și calificare.

Măsurile privind reducerea sărăciei energetice și creșterea calității vieții și a siguranței în alimentare mai includ și creşterea eficienţei energetice pentru reducerea facturilor, campanii de informare în rândul consumatorilor casnici pentru construirea unui culturi în energie, mai ales în relația cu furnizorii.

Studiul lansat luni evidențiază că reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili trebuie să se raporteze la intensitatea producţiei energetice din România şi la ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială. Analiza este clară în privința standardelor de viață și a protecției consumatorului casnic, incluzând această componentă sub umbrela generoasă a securității naționale și drepturilor omului.

Conform studiului, „sărăcia energetică în contextul României actuale reprezintă combinaţia a patru factori: nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, creşterea preţului energiei, accesul la resursele energetice şi caracteristicile energetice ale locuinţei şi ale sistemului de furnizare a energiei”.

„Ne aşteptăm la accelerarea procesului de sărăcire a populaţiei româneşti, sub impactul creşterii rapide a preţurilor energetice, adâncirea decalajului dintre standardele de viaţă din România şi cele ale UE. (…) Creşterea preţurilor energiei va spori numărul consumatorilor vulnerabili şi întinderea sărăciei energetice în populaţia României”, se mai arată în studiul Academiei Române.

Academia Română recomandă lansarea unei cercetări a impactului social al consumului energetic, care să fie coordonată de Guvernului României. Scopul său este stabilirea coordonatelor sociale a politicilor publice din energie, inclusiv definirea ideii de sărăcie energetică, pentru următoarea decadă.

De asemenea, este necesară „coordonarea şi integrarea de către Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica socială a energiei, politica antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale, politica socială a protecţiei consumatorului, politica veniturilor salariale, politica creării locurilor de muncă, politica locuirii”. Creșterea eficienței consumului de energie la nivel casnic și regândirea sistemului actual de subvenții pentru încălzire sunt alte două elemente cheie propuse de Academia Română.