Reveal Marketing Research în colaborare cu Coca-Cola HBC, Environ, HeidelbergCement România, La Fântâna, Leroy Merlin, Raiffeisen Bank, TRANSAVIA și Xella a realizat un studiu reprezentativ la nivel național pentru a înțelege cum definesc românii conceptul de ”verde” și de a măsura comportamentele sustenabile ale acestora. Înțelegerea acestor percepții este fundamentală în contextul în care sustenabilitatea favorizează apariția anumitor comportamente tipice de consum.
Rezultatele celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că dimensiunea ecologică a sustenabilității primează într-o măsură semnificativ mai mare în rațiunea românilor comparativ cu implicațiile sociale sau politice ale acesteia.
Așadar, în viziunea românilor, sustenabilitatea este înțeleasă prin intermediul a trei piloni ce ocupă în mod repetat poziții fruntașe în ”traducerea” semnificației conceptului: protejarea mediului înconjurător, reducerea risipei îndeosebi prin reciclare și sănătatea.
Astfel, peste jumătate dintre români (54%) declară că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate ca fiind sustenabile.
61% dintre români consideră produsele ecologice de o calitate mai bună decât cele standard.
De asemenea, 60% dintre aceștia consideră că dezbaterile frecvente despre sustenabilitate din ultimul timp sunt rezultatul nevoii din ce în ce mai importante de a proteja planeta, și nu strategii ale companiilor de a-și îmbunătăți imaginea (15%).
Conform rezultatelor studiului, putem afirma că românii conștientizează importanța și necesitatea adoptării unui stil de viață sustenabil. Astfel că, peste jumătate dintre aceștia declară că sunt dispuși chiar să plătească mai mult pentru produse care sunt promovate a fi sustenabile (54%), iar o pondere de 68% ar fi dispuși să își schimbe stilul de viață dacă acest comportament ar ajuta la protejarea mediului.
“În contextul în care sustenabilitatea a devenit un subiect de interes general, am observat că pe lângă așteptările pe care le au de la branduri, românii sunt dispuși să facă eforturi în dezvoltarea unui stil de viață sustenabil, cel puțin la nivel declarativ. În topul criteriilor importante la alegerea unui produs sau serviciu, modul în care acesta afectează mediul înconjurător este al doilea atribut important pentru respondenți, după preț, dar înaintea importanței caracteristicilor produsului sau serviciului sau experienței anterioare”, spune Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.
În prezent, peste 70% dintre consumatorii români își manifestă interesul de a avea un stil de viață sustenabil. De exemplu, când vine vorba de alegerea produselor din carne, 77% consideră ca fiind importantă buna reputație a companiei, iar animalele să fie hrănite cu produse naturale.
La o privire mai atentă asupra rezultatelor, observăm că românii au încredere în produsele ecologice, 61% menționând că acestea sunt mai bune decât cele standard. Spre exemplu, 59% au o părere pozitivă despre cimentul care conține materiale reutilizabile.
În același timp, produsele ”verzi” sunt percepute în mică măsură ca fiind accesibile ca preț (37%), beneficiile aduse sănătății influențând în cea mai mare măsură opțiunea de a alege produse din această categorie (79%).
Mai mult decât atât, 65% dintre respondenți consideră costurile ridicate ale produselor sustenabile o barieră în schimbarea stilului de viață, iar 60% cred că lipsa de interes referitor la subiectul sustenabilitate i-ar opri pe indivizi să adopte aceste schimbări.
Diferitele tipuri de comportamente sustenabile sunt mai des întâlnite în cazul persoanelor cu familii, pe când tinerii și cei fără partener adoptă sustenabilitatea mai degrabă la nivel declarativ decât comportamental.
Prin urmare, peste 70% dintre respondenții cu familii declară că obișnuiesc destul de des să colecteze deșeurile în containere diferite, special amenajate și inscripționate pentru diversele categorii, pe când doar 58% dintre tinerii din generația Z declară acest lucru. Aceeași tendință poate fi observată și în cazul folosirii pungilor reutilizabile, peste 75% dintre cei cu familii le utilizează comparativ cu 60% dintre cei tineri și singuri.