În 2025, sistemul energetic românesc poate fi descris cu o triplă etichetă: revenirea la piața liberă, accelerarea investițiilor și repoziționarea strategică a gazului natural în mixul energetic. Într-un climat de efervescență investițională și revizuiri geopolitice, autoritățile de reglementare, companiile din energie și operatorii de sistem își mențin prioritățile. Totuși, mici schimbări de accente au fost vizibile în discursurile participanților la conferința „Tendințe Economice 2025”, desfășurată pe 31 martie la București, în organizarea Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton – ADAA. Sesiunea dedicată energiei a fost moderată ce Gabriel Avăcăriței, redactor șef al Energynomics.
Finalul reglementării, începutul unei noi relații cu consumatorii
La 1 iulie 2025, România va ieși oficial din piața reglementată a energiei electrice. „Nu vom mai avea schemă de sprijin care să plafoneze prețul la energie electrică, iar la 31 martie 2026 nu vom mai avea preț reglementat la gaze naturale,” a reamintit George Niculescu, președintele ANRE. El a subliniat că autoritatea și-a asumat un nou rol – acela de reper de încredere pentru consumator: „Ne dorim o tranziție spre o piață din nou liberalizată […] în condiții cât mai corecte pentru consumator, să nu resimtă șocuri în factură.” Alexandru Chiriță, directorul general Electrica SA, a confirmat că furnizorii și-au pregătit din timp mesajele pentru clienți: „Este foarte important pentru noi să transmitem mesajele corecte către consumatori, să știe exact ce îi așteaptă și ce opțiuni au.” În opinia lui Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei, liberalizarea pieței nu ar trebui să creeze dezechilibre semnificative: „Este o nouă normalitate. Nu cred că se pune problema de o explozie a prețurilor, ci de o stabilizare treptată.”
Regenerabile în expansiune și stocarea ca soluție de echilibru
România continuă să investească masiv în surse regenerabile. „În anul 2025 trendul punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție în surse regenerabile se va menține,” a anticipat George Niculescu, adăugând că cererea pentru autorizații și licențe a rămas la un nivel ridicat. Adrian Vintilă a completat această imagine: „ne așteptăm ca anul viitor, în această perioadă, capacitatea instalată din fotovoltaicul dispecerizabil să depășească 2.500 MW, iar cea din segmentul prosumatorilor să ajungă la 3.500 MW – o capacitate uriașă care trebuie însoțită de investiții în stocare și rețea.”
Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național din Transelectrica, a avertizat asupra riscurilor legate de variabilitatea surselor regenerabile: „Avem diferențe de peste 2.500 MW între consumul din timpul zilei și vârful de seară. Este absolut necesar să dezvoltăm instalații de stocare și să atragem investiții în zona de consum.”
Alexandru Chiriță, a evidențiat interesul tot mai clar al companiei pentru segmentele emergente ale pieței, precum agregarea și stocarea energiei. El a menționat că Electrica are deja în implementare un proiect de 30 MW putere instalată în baterii, cu o capacitate totală de 60 MWh, care ar urma să fie finalizat în 2025. În paralel, compania va livra două proiecte solare: „Sunt convins că, împreună cu sprijinul colegilor mei, vom reuși să închidem cele două parcuri – unul de 55 MW și altul de 77 MW – în acest an”, a declarat Chiriță.
Pe lângă regenerabile, investițiile vizează și alte segmente critice ale sistemului energetic, precum capacitățile de bandă și infrastructura de echilibrare – doar Hidroelectrica a semnat în 2024 contracte de retehnologizare în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, iar bugetul său de mentenanță pentru 2025 depășește 100 de milioane de euro. Radu Constantin, membru în Directoratul Hidroelectrica, a spus că „sunt trei centrale deosebit de importante pentru sistemul energetic național – Râul Mare Retezat, Mărișelu și Brădișor – care vor intra în proceduri de retehnologizare, cu investiții de până la 180 de milioane de euro.” În paralel, compania a accelerat planurile pentru 500 MW în regenerabile și proiecte de stocare.
Gazul natural revine în prim-plan
Gazul natural recâștigă teren ca soluție de echilibru și securitate energetică. Răzvan Popescu, directorul general Romgaz, a anunțat investiții anuale de 1 miliard de euro în 2025 și 2026, cu o concentrare strategică pe proiectul Neptun Deep: „Am început forajul pentru prima sondă de pe zăcământul Pelican Sud. Proiectul este în termen.”
Gabriel Andronache, vice-președintele ANRE, a subliniat că România va beneficia, începând cu 2027, de o capacitate de bandă suplimentară de peste 2.100 MW, odată cu finalizarea proiectelor de la Mintia și Iernut: „Vom avea o capacitate care ne va da un pic de liniște… Mintia va produce la capacitate maximă 1.700 MW, iar Iernut va adăuga peste 400 MW.” Totodată, „Mintia și Iernut vor consuma împreună circa 3 miliarde de metri cubi de gaz anual – adică o treime din consumul actual al României,” a declarat Andronache, explicând de ce este vital ca România să păstreze gazul produs în intern pentru uz propriu.
La rândul său, Adrian Vintilă a afirmat că, în actualul context geopolitic și industrial, gazul rămâne „o resursă esențială pentru stabilitatea sistemului energetic european, nu doar național”, insistând că tranziția energetică trebuie să fie „inteligentă, nu pripită.”
Răspunzând la o întrebare legată de viitorul explorării resurselor interne, Adriana Petcu, președinta Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), a confirmat că instituția are în vedere lansarea unei noi runde de concesionări pentru gaze naturale. „La nivelul autorității de reglementare, recunosc că noi pregătim o nouă rundă pentru explorare,” a declarat ea.
Una dintre temele recurente ale conferinței a fost nevoia urgentă de electrificare accelerată a industriei și a societății, ca fundament pentru succesul tranziției energetice. Liderii din sector au subliniat, în mod repetat, că dezvoltarea capacităților de producție, oricât de ambițioasă, riscă să devină ineficientă în absența unei cereri solide și previzibile din partea economiei reale. „Fără consumatori, toate aceste investiții de miliarde de euro vor putea fi susținute foarte greu,” a avertizat Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național, reamintind că sistemul energetic nu poate funcționa sustenabil fără o bază industrială activă, conectată și competitivă.
Conferința „Tendințe Economice 2025”a reunit decidenți de vârf din instituțiile publice și din companiile strategice ale sectorului energetic, între care George Niculescu, președintele ANRE, Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE, Adriana Petcu, președinta ANRMPSG, Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei, Răzvan Popescu, director general Romgaz, Alexandru Chiriță, CEO Electrica SA, Radu Constantin, membru al Directoratului Hidroelectrica SA, și Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național din cadrul Transelectrica.
