Alex Șerban
Eforturile României de a se alinia la parcursul internațional de transformare a viitorului producției de energie într-un proces ecologic sunt vizibile și nediscutabile. Modificările legislative și pașii strategici interni sunt sprijiniți de participarea la evenimentele globale, atât europene cât și internaționale.
România a semnat Pactul Verde European și a devenit un beneficiar al mecanismului de redresare și reziliență care alocă finanțarea post-COVID-19 pentru proiecte ecologice. În plus, România este angajată în parteneriatul recent anunțat dintre Comisia Europeană și vehiculul de finanțare a energiei durabile al lui Bill Gates. Obiectivele acestuia sunt de a debloca noi investiții pentru proiecte durabile de tehnologie ecologică și energetice cu o valoare totală de până la 1 miliard de dolari (820 milioane euro) pe parcursul a cinci ani (2022-2026).
Colaborarea va aborda obiectivul unei economii cu zero emisii de dioxid de carbon și va utiliza fondurile pentru crearea de tehnologie ecologică la scară largă ce poate fi folosită comercial precum:
- Hidrogen verde
- Combustibili de aviație durabili
- Captarea directă a aerului
- Depozitarea energiei pe termen lung
Scopul principal este de a remodela tehnologiile care în prezent sunt prea scumpe pentru a concura cu tehnologiile existente bazate pe combustibili fosili.
Comentând cu privire la anunțarea parteneriatului într-un comunicat, președintele UE, Ursula von der Leyen, a declarat: „Prin Pactul Verde European, Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. […] Europa are, de asemenea, marea oportunitate de a deveni continentul inovației climatice. În acest sens, Comisia Europeană va mobiliza investiții masive în industrii noi și în transformare în următorul deceniu. Prin urmare, sunt bucuroasă că ne unim forțele cu Breakthrough Energy. Parteneriatul nostru va sprijini întreprinderile și inovatorii din UE să profite de avantajele tehnologiilor de reducere a emisiilor și să creeze locurile de muncă ale viitorului”.
De asemenea, parteneriatul este deschis investițiilor naționale din partea statelor membre ale UE prin InvestEU sau la nivel de proiect, a menționat CE. Această permite României să-și consolideze sectorul de energie regenerabilă și să-și mărească capacitățile, având în vedere imensul potențial existent.
Ministrul Energiei din România, Virgil Popescu, a participat la Simpozionul Național al Energiei – SIREN 2021, organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei în perioada 6-8 septembrie. El a confirmat că legea privind energia eoliană offshore va fi gata anul acesta, pentru a permite începerea măsurătorilor pentru viitoarele proiecte: „Marea Neagră are un potențial energetic uriaș, atât în subsol, prin zăcămintele de gaze, cât și în privința potențialului eolian. M-am uitat la proiectul de lege din Comisia de industrii și cred că putem să îl adaptăm în așa fel încât să avem cât mai repede o lege. Cred că este cel mai rapid mod de a avea anul acesta o Lege a offshore wind, poate nu perfectă, dar să avem o lege ca să putem începe explorările în acea zonă”, a spus Popescu.
Energia regenerabilă și transportul (mai) ecologic sunt, de asemenea, domenii cheie pentru fondul masiv de redresare după pandemia de COVID-19 Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, înființat de Comisie anul trecut. Executivul europeana precizat că va împrumuta bani de pe piețele financiare prin emiterea de obligațiuni pentru redresarea postpandemică; acei bani urmează a fi distribuiți prin programele UE între 2021 și 2024. România beneficiază de aproape 30 de miliarde de euro, din care 2,170 miliarde sunt alocate eficienței energetice și 3,911 pentru calea ferată.
În aceeași notă, Departamentul pentru Energie al SUA (DOE) pregătește primul forum ministerial și industrial al PTEC din Polonia în perioada 23-24 septembrie a acestui an, cu participarea secretarului pentru Energie al SUA, Jennifer Granholm. Ministrul Energiei din România, Virgil Popescu, va participa la eveniment. PTEC este parteneriatul transatlantic pentru cooperare în domeniul energiei condus de SUA, care implică țările din Europa Centrală și de Est, se suprapune cu Inițiativa celor Trei Mări (I3M), iar Secretarul pentru Energie Jennifer Granholm, la fel ca predecesorul său, Rick Perry, consideră că PTEC și I3M se consolidează reciproc.
Administrația din Washington va folosi acest eveniment pentru a adăuga la PTEC un alt „C”, de la Climă. Astfel, PTEC ar putea deveni PTECC, Parteneriatul transatlantic pentru cooperare în domeniul energiei și climei. Forumul industrial din Varșovia va aborda probabil următoarea tematică: investiții, DFC (Development Finance Corporation), EximBank, securitate cibernetică, COP, eficiență energetică. România ar putea fi interesată în special de securitatea cibernetică și de securitatea infrastructurilor energetice.
În acest context, vom menționa și conferința pregătită sub egida PTEC, care poartă denumirea CC4ES: Conferința privind securitatea cibernetică pentru sectorul energetic, care va avea loc în decembrie 2021.
Mai mult, Conferința ONU privind schimbările climatice COP 26, găzduită de Marea Britanie în parteneriat cu Italia, va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 în Scottish Event Campus (SEC) din Glasgow, Marea Britanie.
Având în vedere efectele mondiale ale COVID-19, Biroul COP al UNFCCC, împreună cu Marea Britanie și partenerii săi italieni, au decis să reorganizeze conferința programată inițial pentru noiembrie 2020. Reprogramarea conferinței asigură faptul că toate părțile se pot concentra asupra problemelor care vor fi discutate la această conferință vitală și permite mai mult timp pentru pregătirile necesare. Reuniunea la nivel înalt este văzută ca fiind crucială dacă schimbările climatice vor fi ținute sub control. Este momentul în care liderii mondiali vor discuta dacă s-au obținut suficiente rezultate de la Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice din 2015.
Aceasta este cea mai importantă încercare de până acum de a angaja toate țările lumii pentru limitarea încălzirii globale. Acestea au fost de acord să încerce să mențină creșterile de temperatură „mult sub” 2°C (3,6°F) și să încerce să le limiteze la 1,5°C. Însă mulți oameni de știință spun că eforturile nici măcar nu s-au apropiat de atingerea obiectivelor, iar încălzirea globală ar putea ajunge la 3°C.
Mai sunt multe de făcut, dar vestea bună este că lucrăm cu toții în același scop – surse de energie mai ecologice, mai bune și mai durabile.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.