Marina SUA va contribui la lansarea primului proiect care va folosi valurile oceanului pentru a genera electricitate, care va transmisă rețelei de energie electrică din Hawaii, scrie Oil and Energy Investor.
Puterea conținută în valurile oceanului este aproape dincolo de înțelegere. Cercetătorii de la Universitatea din Oregon au calculat că doar 0,2% din energia produsă de valurile oceanului ar putea alimenta întreaga lume. Problema este cum să o valorifice.
Marina SUA consideră că este posibil. În această toamnă, firma privată Northwest Energy Innovations, cu sprijinul proiectului Marinei SUA Ocean Renewable Energy şi al Universităţii din Hawaii, va testa prototipul Azura în largul coastei Oahu.
Tehnologia foloseşte mișcarea valurilor pentru a muta un flotor care acţionează un generator. După cum a menționat expertul în energie Kent Moors într-un articol recent despre energia mareelor, „aceasta este o dezvoltare nouă și incitantă în domeniul energiei regenerabile. Nu există nici o îndoială potențialul de aici este impresionant…și speculativ”.
După cum spune Moors, „orice mișcare în sectorul energiei valurilor rămâne o investiție cu risc ridicat. Cu toate acestea, odată cu echilibrul energetic mai diversificat în curs de dezvoltare, valurile vor avea locul lor.”
Singura companie listată, folosind în prezent valuri pentru a genera electricitate este Ocean Power Technologies Inc (Nasdaq: OPTT). Un pionier al aceastei tehnologii din sursă regenerabilă, compania a inventat o geamandură care generează electricitate, pe măsură ce oscilează în valuri. În prezent, compania are proiecte de producere a energiei electrice din largul coastelor, pe trei continente.
În Scoția, Pelamis Wave Power folosește undele care trec prin tuburi plutitoare, care arată ca nişte șerpi de mare gigantici, pentru a genera electricitate. Ancoraţi la kilometri depărtare de ţărm, aceşti „șerpi” se rotesc în mod natural pe un lanț în faţa valurilor, iar acestea apasă pistoane hidraulice care duc puterea către un generator. Compania are șase echipamente la scală largă, în largul coastei din Orkney, și o altă „fermă de valuri” cu 10 mașini va fi operațională în largul coastei Sutherland până în 2017.
Totodată, firma australiană Oceanlinx folosește mișcarea valurilor pentru a împinge un piston printr-un cilindru, care conduce o coloană de aer ce roteşte o turbină. Compania are în prezent un proiect demonstrativ care funcţionează de de doi ani pe coasta Australiei.
Alte companii sunt în testare chiar cu tehnologii mai variate, de la versiunile subacvatice ale turbinei eoliene la „cutii” membrane flexibile care utilizează mișcarea valurilor pentru a comprima aer.
Chiar și aviaţia SUA vede potențialul acestei tehnologii. Prototipul „Terminator”, inspirat de avioane, are pale de turbină în formă de aripă, care forțează apa să curgă mai repede pe o parte decât pe cealaltă, creând presiuni diferite pe fiecare suprafață.
Similar modului în care aerul ridică o aripă de avion, curentul produce „portanţă”, iar un generator primeşte energia astfel creată. Terminator ar putea utiliza 99% din energia oceanului, spune inventatorul său, aproape dublu faţă de eficienţa tehnologiei existente. Un prototip va fi testat în largul coastei texane în cursul acestui an.
Conform Transparency Market Research, piața energiei valurilor şi curenţilor a fost evaluată la 25 milioane dolari în 2013, și este de așteptat să crească la 10,1 miliarde de dolari până în 2020. Aceasta ar reprezenta o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 64,1%. În 2011, UK Carbon Trust estima că sectorul mondial al energiei marine ar putea urca la 760 miliarde de dolari până în 2050.
Ma gandesc ca ati putea transmite ideea digului energetic, care functioneaza pe principiul pompei peristaltice, la un institut de proiectari de diguri marine. Ma gandesc ca un astfel de dig, care este totusi o structura complexa, ar consuma mai putine materiale de constructie si ar permite chiar o exploatare industriala a energiei valurilor. Fiindca ar putea lucra pe o lungime mare de valuri. si ar putea capta si valurile mici si valurile mari de furtuna. Zic ca pentru un val de furtuna de 2 m inaltime, creasta valului ar fi de 1 m deasupra nivelului apei. Sectiunea tronsonului, plasat imediat sub nivelul apei, ar fi deci de 1 m^2. Pe peretele dinspre laguna sunt decupari de sectiune mare, acoperite de supapele de admisie a apei in sacul deformabil. Supapele trebuiesc astfel dimensionate si profilate, incat sa fie usoare si rezistente la presiunea apei si sa asigure umplerea sacului, cu apa din laguna, in timpul scurt al retragerii valului incident. In fata galeriei prin care este inpinsa apa, de catre presiunea valurilor, intro sectiune egala, tot de 1 m^2 este amplasat sacul deformabil, care preia presiunea valului incident si o transmite apei din galerie. Apa care este inpinsa sa curga prin supapele de refulare, amplasate pe diafragmele dintre tronsoane. Diafragme care ocupa exact sectiunea transversala a galeriei, prin care este inpinsa apa, catre roata hidraulica amplasata la capatul sirului de tronsoane. La capatul sirului de tronsoane, legate in serie, apa este ridicata pe o rampa inclinata, pana la inaltimea de lucru a rotii hidraulice. Roata hidraulica trebuie sa aibe capacitatea sa turbineze un volum mare de apa. Fiindca toata puterea valurilor este continuta intrun volum mare de apa. In fata sacului deformabil este amplasata o palnie, formata dintrun taluz submarin pentru ridicarea valului din adancul apei si dintrun parapet inclinat la 45 de grade, plasat imediat deasupra apei. Rostul palniei este sa concentreze valul incident si sa il dirijeze asupra sacului deformabil. Ansamblul palniei ar mai adauga inca un metru la latimea digului. Deci latimea totala a digului enegetic ar fi de 3 m. Deasupra digului se pot amplasa rezervoarele presorizate, in care este injectata apa sub presiune. Presiune care va inpinge apa prin jeturile care actioneaza turbinele Pelton, care vor antrena generatorul electric in sarcina in regim constant.. Iar deasupra rezervoarelor presorizate se poate amplasa pasarela de promenada a digului.
Va salut cu respect si va doresc o zi buna. Adrian Gheorghe.
Alt proiect, care ar simplifica putin captatorul, ar fi compuys dintro palnnie, cu deschidere de 60 de grade, inalta de 1 m deasupra nivelului apei si tot atata sub nivelul apei. Palnia, de dimensiuni megalitice, ar concentra valul si l-ar dirija in cupele unei roti hidraulice de volum mare, plasata chiar la suprafata apei. Palnia aduna impulsul vertical si cel orizontal al valului si il indreapta inspre cupele de jos ale rotii hidraulice. Roata hidraulica lucrand in regim intermitent, actioneaza pompele de injectie, care umpluu rezervoarele presorizate, pana cand presiunea pernei de aier de deasupra apei, ajunge la valori optime pentru lucrul turbinelor.