Am lansat a cincea ediție a Energy Strategy Summit – “Scriem harta viitorului” – având în minte metafora navigatorului care descoperă teritorii îndepărtate, având la îndemână indicii puține, dar o viziune îndrăzneață, riscându-și propriile resurse pentru a înlocui petele albe din cunoașterea lumii cu informații esențiale pentru toți ceilalți. Ne-am dorit să avem alături astfel de navigatori, pentru ca suprapunând perspectivele lor, inevitabil parțiale și particulare, să cartografiem o hartă a viitorului industriei energetice din România.
Pe 11 iunie, odată rostite ultimele discursuri, odată formulate ultimele concluzii, am constatat că metafora potrivită este alta – cea a jocului de puzzle. Ideea centrală este că viitorul este deja aici (Mihai Bălan, RWEA); aproape toate elementele de care avem nevoie pentru a răspunde la provocările zilei de mâine sunt deja disponibile.
Liniile de forță
Contururile principale ale desenului care va rezulta odată finalizat acest puzzle sunt și ele cunoscute. Unele țin de specificul industriei energetice naționale, pentru că avantajele unui mix echilibrat de resurse energetice primare trebuie menținute (Elena Popescu, Ministerul Energiei). Altele țin de apartenența României la Uniunea Europeană: pe lângă interconectarea și liberalizarea piețelor, decarbonificarea este o tendință pe care nu o putem ignora; cărbunele va cunoaște o perioadă de lentă moarte asistată, iar generarea de energie pe baza resurselor regenerabile se va amplifica, contând tot mai puțin pe sprijin financiar din afara pieței.
O altă categorie de tendințe care determină desenul jocului de puzzle reunește sub numele de digitalizare un grup extins de sub-tendințe precum cloud computing, cyber security, industry 4.0 etc. Transformarea digitală întărește rolul consumatorilor – prin generarea distribuită (prosumatori), demand-response și eficiență energetică – și aduce un plus de flexibilitate, dinamică și adecvanță în lanțul valoric al energiei.
Piese lipsă
Lipsește încă o definiție a consumatorului vulnerabil și este nevoie de actualizarea cadrului legislativ pentru ca instrumente financiare testate deja în alte părți să fie puse la lucru și în România. Până la urmă, orice nou proiect depinde de măsura în care randamentul anticipat al investiției depășește oportunitățile de profit pe care le permit alte tipuri de plasamente, în alte jurisdicții sau chiar în alte piețe financiare.
Este nevoie de o nouă rundă de concesionare a unor noi perimetre petroliere și aceasta ar urma să fie lansată foarte curând (Florin Radu Ciocănelea, Guvernul României), dar succesul în atragerea de noi investiții ține în mare măsură de cadrul general de funcționare a pieței, de la accesul la date tehnice și geologice, la reducerea birocrației, la stabilitatea legislației și la un plus de lichiditate în piețe (Saniya Melnicenco, ROPEPCA). În plus, trebuie crescută capacitatea de înmagazinare de gaze naturale (Dumitru Chiriță, ANRE), iar cel mai mare producător de gaze naturale din România și principalul operator al capacităților de înmagazinare răspunde prezent (Argentina Tătaru, Romgaz), chiar dacă planurile pe următorii ani sunt departe de necesarul suplimentar de 3 miliarde de metri cubi identificat de autorități.
Elementul crucial – un dialog real și cinstit
Pentru ca recomandările provenite din fiecare sector să fie utilizate în conturarea strategiilor naționale, este nevoie de un plus de generozitate din partea tuturor părților implicate Avem deja la dispoziție solide analize realizate de consultanți credibili (între care Deloitte, EPG, Emerton, PwC, KPMG, Nera Economic Consulting și CMS) pentru sectorul regenerabilelor și pentru sectorul de petrol și gaze, pentru sectorul nuclear și cel al cărbunelui. Îndemnul autorităților este ca asemenea analize să ia în considerare întregul sistem electro-energetic național (Elena Popescu, Ministerul Energiei), ceea ce se întâmplă, deja, (Mihai Bălan, RWEA), în unele cazuri.
Oricum, totul depinde de recăpătarea încrederii, grav subminată de modificările subite de legislație și de reglementare din ultimii ani – retragerea sprijinului pentru regenerabile (din 2013), modul de adoptare a legii offshore și OUG 114 (2018) sunt doar cele mai vizibile exemple. Parte din acest exercițiu de transparență și încredere este respectarea principiilor de guvernanță corporativă (Johan Meyer, Fondul Proprietatea).
Energy Strategy Summit 2019 a fost organizat de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro, cu sprijinul Alpha Bank, AON România, BCR România, Automobile Bavaria Group, CEZ România, Electrica SA, Enevo Group, Fondul Proprietatea, FPPG, Hidroelectrica, ING Bank, Klarmedia, MET România Energy, Nuclearelectrica, Petrotel LUKOIL, OMV Petrom, Phoenix Contact, Ridgid – Emerson, Ringhel, Romgaz, ROPEPCA, Safetech Innovations, Stratum Enclosures, Transelectrica, We Translate.
Parteneri strategici: ACUE, AFEER, AIIR-FV, ARPEE, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, EFdeN, PATRES, RWEA și SIER-Tineret.
Parteneri media: Radio România Actualităţi, BusinessMark.
În cadrul evenimentului a fost lansat al doilea număr din 2019 al revistei energynomics.ro Magazine, ajunsă la ediția a 23-a. Încă 184 de pagini, în format integral bilingv și cu design atrăgător, pentru a surprinde tendințele și temele esențiale ale industriei energetice românești: știri, analize și opinii din partea unor personalități direct implicate în decizia la nivelul reglementatorilor și al companiilor celor mai dinamice. În această ediție se regăsesc între altele articole și contribuții consistente avându-i în prim plan pe Adrian Volintiru (Romgaz SA), Cosmin Ghiță (Nuclearelectrica), Spencer Coca (Mazarine Energy), Victor Gânsac (Safetech Innovations), Bogdan Cojocaru (Stratum Enclosures), Cristian Secoșan (Siemens România), Adrian Borotea (RWEA), Eric Stab (ENGIE România), Franck Neel (FPPG).
Primele pagini din acest număr sunt disponibile în pagina dedicată revistei energynomics.ro. Tot aici puteți citi toate numerele anterioare, în format electronic. Pentru contribuții editoriale sau propuneri de colaborare în numerele viitoare, scrie-ne la adresa office at energynomics.ro!
Dacă vrei să te abonezi la numerele viitoare, în format tipărit, scrie-ne la adresa office at energynomics.ro și te vom contacta pentru a te include în lista de distribuție!
Felicit ENERGYNOMICS pentru initiativa.Lume buna,discursuri frumoase,nu am inteles concluziile privind ,,Viitorul este deja aici,,.Sau vorba unui mare politician al zilelor noastre, ca multi alti specialisti pe care ia dat miscarea sindicala- ,,unde e luminita de la capatul tunelului,,
Pingback: Stroe, MET: România are nevoie de programe de educare reală a consumatorului
Pingback: Anca Dragu, E.ON: România are nevoie de o piață funcțională a gazelor
Pingback: C. Ghiță: Nuclearelectrica are nevoie de predictibilitate, coerență și continuitate strategică
Pingback: Ondrej Safar: CEZ a devenit un partener de încredere în România
Pingback: Dârzan, Ringhel: Digitalizarea este un efect al cererii din piață
Pingback: Neagu, EnergoBit: Viitorul depinde de noile generații, avem soluții inteligente produse chiar în România
Pingback: Pîrvulescu, Enevo: Noile tehnologii sunt apanajul industriei, avem nevoie de investiții
Pingback: Modran, Electrica: Putem adopta numai tehnologii verificate
Pingback: ING, printre primele bănci din lume care au adoptat Finanțarea Sustenabilă
Pingback: Safetech: Firmele din energie trebuie să țină seama de securitatea cibernetică
Pingback: Moise, PATRES: România are un mare potențial de energie regenerabilă
Pingback: RWEA: România are nevoie de inovație și ambiție; fiecare generație trebuie să-și construiască propriile proiecte
Pingback: Elena Popescu: România are nevoie de un mix echilibrat și de investiții majore
Pingback: Proiecte ambițioase pentru SAPE – Constantin Văduva