Mai mult decât în română, cuvântul englezesc pentru intenție păstrează mai transparent sursa latinească (in-tensio) și sensul originar în care intenția include o formă de tensiune.
Anul 2020 este anul marilor proiecte și planuri de intenție în energetica românească, a arătat cea de-a șasea ediție a Energy Strategy Summit – Noul ciclu investițional, o inițiativă a Energynomics. Pe fondul marilor reașezări de politici la nivel global și mai ales european (în principal, mutarea accentului de la securitatea și accesibilitatea energetică spre durabilitatea generării și consumului de energie), noua configurație politică de la București, în ciuda fragilității sale, a propus în ultimele 8-9 luni numeroase proiecte în care tensiunile inerente sunt imediat vizibile.
Cărbune „curat”
Se impune să avansăm rapid pentru ca utilizarea cărbunelui într-o manieră care să reducă la maxim impactul asupra mediului. Fără investiții serioase în conversia generării pe bază de cărbune în alte forme, mai puțin poluante, singura soluție este închiderea unităților termoenergetice care ard cărbunele și în cel mai scurt timp. Definirea acestui interval este îngreunată nu doar de divergențele ideologice („impactul de mediu nu este atât de mare”) sau idiosincratice (“nici alții nu se grăbesc să-și închidă capacitățile instalate pe bază de cărbune”), ci și de incapacitatea administrativă de proiectare și implementare a unui plan de tranziție (legislație greoaie, expertiză redusă), precum și de lipsa unei perspective clare asupra surselor de finanțare. Banii pentru Tranziție Justă sunt promiși, dar nu pot fi accesați, încă, iar fondurile europene pentru modernizare și/sau inovație vor fi la îndemână abia peste un an sau doi. Până atunci, problemele sociale descurajează abordări ferme în plan politic.
Soluție de tranziție sau nu
Gazele naturale reprezintă prima soluție alternativă, date fiind intensitatea sa energetică, resursele României și tradiția industriei de profil. Nu există însă o perspectivă clară pentru deblocarea exploatării la Marea Neagră – principala speranță pentru ieșirea din ciclul de reducere “naturală” a producției autohtone, de la un an la altul. Anchilozarea instituțională amână în continuare atragerea de noi jucători în segmentul Upstream onshore, cu lansarea unei noi rundă de licitații pentru concesiuni primind noi și noi termene în fiecare semestru. Peste toate, Acordul Ecologic european amenință șansele de recuperare a investițiilor noi în producerea materiei prime și în conversia hidrocarburilor în electricitate și energie termică.
Cine plătește pentru regenerabile
Există un acord de principiu că avem nevoie de mai multe regenerabile, dar suntem departe de un acord general cu privire la volumul necesar de noi investiții și mai ales în ceea ce privește asumarea impactului acestora asupra adecvanței sistemului energetic național. Nu se mai pune problema acordării de noi subvenții, dar ne lipsesc instrumente financiare care și-au dovedit eficiența în alte țări; încă se caută forma unui sistem de contracte pentru diferență, iar acceptarea contractelor bilaterale pe termen lung, la nivelul guvernului, nu este însoțită deocamdată de claritate în legislație și în cadrul de reglementare. Ca urmare, investitorii potențiali amână proiecte de anvergură. Un semnal pozitiv vine din segmentul industrial și dinspre marile lanțuri comerciale, unde soluțiile de generare al electricității din surse fotovoltaice sunt tot mai răspândite, în condițiile în care duratele de recuperare a investițiilor scad, iar avantajele creșterii independenței față de rețea sunt tot mai bine înțelese.
Încă o dată, Marea Neagră poartă o promisiune pentru deceniile următoare – generarea de electricitate din surse eoliene offshore. Deocamdată, însă, lipsesc studiile prin care să fie identificate zonele unde ar putea fi instalate parcuri de turbine offshore, precum și instrumentele financiare care să încurajeze investiții de mare anvergură.
Modernizare fără entuziasm
Îmbunătățirea indicatorilor de performanță în transportul, distribuția și consumul energiei electrice își menține ritmul din ultimii ani, pe baza programelor de investiții ale operatorilor și ca urmare a presiunilor de optimizare a performanțelor economice la nivelul marilor grupuri industriale. Digitalizarea proceselor, contorizarea inteligentă, modernizarea stațiilor de transformare și, mai puțin, înlocuirea / extinderea rețelelor de transport și distribuție sunt, totuși, frânate de obsesia menținerii unor niveluri “sustenabile” ale creșterilor facturilor la consumatorii finali. Politicienii își închipuie ce vor consumatorii casnici – prețuri cât mai mici, eventual în scădere, dar nu reușesc să adopte și să pună în funcțiune un sistem de definire și protejare efectivă a consumatorilor vulnerabili; în același timp, marii consumatori industriali obțin în fiecare an derogări și scheme de sprijin, cu argumentul că sunt prezervate astfel afacerile locale și mii de locuri de muncă.
Acord fragil pe obiective, dezacord cu privire la mijloace
Planurile de investiții sunt ambițioase, dar doar la nivel de intenții și strategii, pentru că în realitate ele se bazează pe bugete în suferință. Noile bugete europene reprezintă o salvare și ar putea alimenta dezvoltări mai alerte în toate zonele amintite.
Totuși, se menține o tensiune care s-a făcut simțită vreme de decenii la nivelul societății și, firește, la nivel politic. Modernizarea economiei este imposibilă fără atragerea de investiții străine și implicarea în proiecte regionale. În același timp, o majoritate cu contur variabil își dorește menținerea integrală a „suveranității” naționale. Depășirea acestei tensiuni este una dintre temele majore ale perioadei următoare.
În fine, România pare să se înscrie din nou pe traseul implementării unor piețe libere, atât în zona de gaze naturale, cât și în cea de electricitate. Se menține însă tentația unor prețuri ținute sub control, cu efecte adverse în ceea ce privește capacitatea de prognoză a investitorilor cu privire la duratele de recuperare a capitalului investit.
Tensiunea cea mai gravă este însă cea care provine din mediul politic. În plină perioadă electorală, tensiunea dintre Guvern (Partidul Național Liberal) și Parlament (dominat în continuare de Partidul Social Democrat și aliații săi) împiedică orice prognoză serioasă cu privire la momentul în care noutățile și reformele prezentate acum ca intenții vor deveni realități solide. Ce știm sigur este că o decizie cu privire la modificarea legii offshore se amână pentru anul 2021, împingând încă și mai departe în timp o potențială decizie de investiție în perimetrul ce mai promițător. Sunt amânate, totodată, decizii esențiale privind reorganizarea instituțională a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, precum și adoptarea unor noi legi, precum cele privind energia electrică, termia și eficiența energetică.
Avem, așadar, înainte încă o jumătate de an de tensiune, până la alegerile parlamentare, dar și perspectiva unor clarificări îndelung așteptate în plan politic, pentru patru ani de stabilitate în Parlament și la nivelul Executivului.
Partenerii Energy Strategy Summit 2020: AON România, BCR, Hidroelectrica, MET România Energy, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, Hewlett Packard Enterprise, Chimcomplex, Keep IT Mobile, OCNI, IBM, Google, Greencells, Siemens, ROPEPCA, Elecrica Serv, Transelectrica.
Parteneri strategici: ACUE, AFEER, ARPEE, AIIR-FV, FPPG, PATRES, RBSTA, ROPEPCA, RWEA, AHK România, BRCC, AB Translations și SIER-Tineret.
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Agerpres, BusinessMark.
În cadrul evenimentului a fost lansat al doilea număr din 2020 al revistei Energynomics Magazine, ajunsă la ediția a 27-a. Încă 184 de pagini, în format integral bilingv și cu design atrăgător, pentru a surprinde tendințele și temele esențiale ale industriei energetice românești: știri, analize și opinii din partea unor personalități direct implicate în decizia la nivelul reglementatorilor și al companiilor celor mai dinamice. În această ediție se regăsesc între altele articole și contribuții consistente avându-i în prim plan pe Cosmin Ghiță (Nuclearelectrica SA), Horia Adrian (Holcim România), Augustin Oancea (Tinmar), Martin Moise (PATRES), Oana Mogoi (ING Bank), Adrian Moldovanu (GreenCells), Corina Popescu (Electrica SA).
Primele pagini din acest număr sunt disponibile în pagina dedicată revistei Energynomics. Tot aici puteți citi toate numerele anterioare, în format electronic. Pentru contribuții editoriale sau propuneri de colaborare în numerele viitoare, scrie-ne la adresa office at energynomics.ro!
Dacă vrei să te abonezi la numerele viitoare, în format tipărit, scrie-ne la adresa office at energynomics.ro și te vom contacta pentru a te include în lista de distribuție!