România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat şi mai asumat în ceea ce priveşte măsurile de combatere a schimbărilor climatice, iar următorul obiectiv politico-diplomatic al autorităţilor de la Bucureşti ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, în vederea consolidării poziţiei de stat dezvoltat şi relevant în afacerile internaţionale, susține Mihnea Cătuți, Head of Research în cadrul Energy Policy Group.
„Finalul lunii ianuarie a fost marcat de un eveniment a cărui importanţă nu trebuie subestimată: demararea negocierilor oficiale pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Apartenenţa în acest grup restrâns format din 38 de ţări cu un nivel ridicat de dezvoltare, care generează peste 60% din producţia economică globală, ar reprezenta cu siguranţă o reuşită diplomatică a statului român (…) Pentru a putea cu adevărat să participe la dialogul global între statele cu nivel ridicat de dezvoltare, România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat şi mai asumat privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice. De altfel, OCDE a lansat deja în 2021 o platformă dedicată pentru monitorizarea, evaluarea, îmbunătăţirea şi coordonarea acţiunilor climatice a statelor membre (IPAC). Următorul obiectiv politico-diplomatic al României ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, spre a-şi consolida poziţia de stat dezvoltat şi relevant în afacerile internaţionale”, susține expertul EPG.
Potrivit sursei citate, conceptul de club climatic, lansat şi popularizat de economistul William Nordhaus în anul 2015 reprezintă un cadru prin care ţările dezvoltate cu ambiţii climatice ridicate pot adopta măsuri de decarbonare a economiei fără a suferi un declin al nivelului de competitivitate în pieţele globale faţă de statele ce nu implementează măsuri similare şi care un nivel de ambiţie mai mic.
Astfel, ţările angajate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a nu depăşi o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de 1,5 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială se pot coaliza pentru a-şi putea spori impactul climatic.
Cel mai recent raport IPCC, citat de analistul EPG, evidenţiază că o creştere a temperaturilor globale de 1,5 grade Celsius ar dubla frecvenţa fenomenelor meteo extreme şi ar duce la schimbări ireversibile în ciclul carbonului în natură, cu impact devastator pentru omenire, în special pentru zonele cele mai sărace şi persoanele deja afectate de privaţiune materială. Totodată, va creşte incidenţa inundaţiilor, cicloanelor, incendiilor de păduri, valurilor de caniculă, secetei, epidemiilor, precum şi migraţia populaţiilor din zonele cele mai puternic afectate.
„În ciuda eforturilor globale recente de a reduce acest fenomen, acţiunile promise de state în cadrul conferinţei COP26 în 2021 nu sunt suficiente, punându-ne pe o traiectorie care duce la o încălzire medie cu 2,4 grade Celsius. Ne aflăm, astfel, într-o veritabilă urgenţă climatică, pentru care formarea unor cluburi climatice poate reprezenta o soluţie imediată. Membrii unui club climatic îşi pot amplifica eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cea mai eficientă metodă este adoptarea unui preţ al dioxidului de carbon, care să penalizeze activităţile intens poluatoare. Prin tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon în interiorul unui astfel de club, preţul carbonului ar fi similar între statele membre, state care astfel nu şi-ar pierde avantajele competitive şi nu s-ar confrunta cu riscul relocării activităţii industriale într-un alt stat membru. Concomitent, ar fi creată o piaţă uriaşă pentru produsele cu conţinut redus de carbon”.
În viziunea expertului EPG, cel mai probabil, un prim asemenea club va fi dezvoltat în cadrul grupului G7 (Marea Britanie, SUA, Franţa, Canada, Japonia, Germania + UE) şi reprezintă o prioritate a preşedinţiei germane a Grupului pentru următorul an.