EPG pledează pentru necesitatea unui plan de redresare economică pentru a răspunde la criza Covid-19, în special în România, dar și în celelalte țări din Europa de Sud-Est. Acest lucru ar trebui să țină seama atât de resursele mai limitate ale acestora, în comparație cu țările occidentale, cât și de nevoia de a proteja obiectivele climatice pe termen lung ale UE. „Soluțiile de urgență pe termen scurt pentru combaterea riscurilor sociale și economice imediate ale crizei coronavirusului ar trebui să fie însoțite de un set de revizuiri ale politicilor și reglementărilor prin care să se asigure o recuperare post-criză lină și durabilă”, scriu Radu Dudău și Mihnea Cătuți, în cea mai recentă analiză a lor – „Impactul crizei Covid-19 asupra Pactului Climatic european: o privire asupra României și a Europei de Sud-Est”.
Pandemia de Covid-19 a determinat guvernele din întreaga lume să impună restricții fără precedent asupra călătoriilor și activității economice. Împreună cu scăderea prețurilor internaționale la petrol, pe care a provocat-o în mare parte, această criză produce dezechilibre în sectorul energetic, afectând atât investițiile, cât și tranziția către decarbonizare. Scăderea prețurilor la carbon, de asemenea, rezultând dintr-o cerere mai mică de energie, arată impactul advers pe care îl poate avea criza coronavirusului asupra Pactului Climatic european abia lansat.
Se fac eforturi pentru ca măsurile de redresare economică adoptate la nivelul UE și la nivel național să rămână în linie cu obiectivele climatice de termen lung. În acest sens, o atenție deosebită ar trebui acordată statelor membre din sud-estul Europei, care sunt mai vulnerabile la astfel de șocuri economice și se confruntă cu provocări distincte în tranziția energetică.
În România, scăderea prețurilor la energie amenință noi investiții în sector, în vreme ce intervenții guvernamentale prost concepute riscă să creeze dezechilibre durabile și greu de anticipat. În transporturi, rata de reînnoire a flotei auto este descurajată de prețurile scăzute la țiței, în timp ce un aflux de vehicule second-hand din Europa de Vest va descuraja în plus înlocuirea autovehiculelor cu motor cu ardere internă. În sectorul clădirilor, care se confruntă cu standarde de performanță energetică mai stricte și mai costisitoare și dependent în mare măsură de fondurile publice în scădere, ritmul de renovare a clădirilor ar putea fi afectată negativ.
CITEȘTE ÎNTREAGA ANALIZĂ ÎN ENGLEZĂ AICI!
Radu Dudău este director și cofondator al Energy Policy Group (EPG) și profesor asociat de relații internaționale la Universitatea din București.
Mihnea Cătuți este analist senior la EPG, doctorand la Universitatea din York și cercetător asociat la Centrul pentru Studii de Politici Europene din Bruxelles (CEPS).