Viitorul economiei românești, pornind de la industria energetică, depinde în mod fundamental de modul în care va răspunde la noile cerințe de mediu și la obiectivelor asumate în acest sens și care vor primi o importantă susținere financiară din partea Uniunii Europene. Decarbonarea, alături de creșterea eficienței energetice, reprezintă o miză principală și a fost tema conferinței online „Decarbonarea sectorului energetic național – provocări și soluții”, organizate de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri EnergoBit, GE, Hidroelectrica, Kawasaki Gas Turbines, Siemens Energy.

“Trebuie să pregătim deja planurile de acțiune, chiar studiile de fezabilitate”, a insistat Elena Popescu, Director la Direcția Politici Energetice, Tranziție și Regenerabile în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – MEEMA. Companiile și instituțiile care nu sunt încă la acest stadiu, trebuie să atragă urgent oamenii calificați să pregătească asemenea documente, astfel încât “aceste proiecte să fie flexibilizate, adaptate pentru momentul actual”.

Neutralitatea climatică domină tot

„Toate politicile europene sunt influențate de obiectivul de neutralitate climatică asumat la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2050”, a spus Elena Popescu, iar „atingerea acestui obiectiv depinde în mod esențial de evoluția tehnologică și de viteza cu care vom implementa soluțiile disponibile.” Pentru aceasta este obligatoriu ca “autoritățile – mai ales autoritățile locale, în ceea ce privește încălzirea – să își atragă alături specialiști care să stabilească viziunea de dezvoltare la nivel local și să vină cu proiecte credibile, mature, bine executate”.

„Trăim într-o epocă a noilor tehnologii, în care are loc o transformare majoră a tuturor sectoarelor economice și doar pe baza unui plus de expertiză ne putem adapta la această situație.

Cristian Athanasovici, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbines Europe GmbH, a atras atenția că inclusiv în aparatul administrativ central se constată o lipsă de personal calificat. “Ce ne facem cu programele care există deja, de exemplu pentru investiții în cogenerare de înaltă eficiență, precum cele din POIM axa 6.4, unde proiectele depuse spre analiză nu sunt finalizate? Eu știu proiecte care stau undeva la Ministerul Fondurilor Europene de luni bune la și nu sunt finalizate, iar una dintre explicații pare a fi lipsa de experți calificați în cadrul ministerului”, a semnalat Cristian Athanasovici.

Este nevoie de experți bine calificați

La rândul său, Horia Petcu, Applications Engineer la GE, a observat că România este prinsă într-un cerc vicios în care studiile de fezabilitate sunt realizate de firmele de consultanță conform cerințelor impuse de contractor, prin caiete de sarcini insuficient de bine scrise. De asemenea, “consultanții buni costă, întrucât sunt aliniați la costurile de la nivel european”, iar principiul prețului celui mai mic nu este unul favorabil. “

Piața forței de muncă este globală, iar specialiștii pot fi identificați atât în România, cât și în afara țării; totul ține de diferența de potențial care conduce la atragerea forței de muncă sau, dimpotrivă, la pierderea acesteia, a subliniat Horia Petcu.

„Dacă suntem obligați să lucrăm cu cei mai ieftini consultanți, nu vom avea cele mai bune studii de fezabilitate și nici cele mai bune proiecte de investiții”, a admis Elena Popescu. Aceasta conduce la situația în care proiectele nu includ, cel mai adesea, cele mai avansate și cele mai eficiente tehnologii, soluții sau abordări de afaceri.

CE Oltenia: Am pregătit studiile de fezabilitate și fișele tehnice

CE Oltenia pregătește investiții 1,4 miliarde de euro, pentru care a realizat studiile de fezabilitate și fișele tehnice. Documentele au fost transmise guvernului pentru a le include între proiectele care vor fi finanțate (50% din valoare) din Fondul de Modernizare. “Toate investițiile noastre sunt incluse în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice – PNIESC și în proiectul strategiei energetice naționale”, a precizat Daniel Burlan, director general al complexului. “Avem în vedere că pe măsură ce închidem capacități minieri și grupuri energetice devenim beneficiarii unor terenuri care ecologizate pot fi transformate în parcuri fotovoltaice”, a adăugat Daniel Burlan.

“După ce avem decizia Comisiei Europene și bugetarea fondurilor necesare în bugetul de stat, în a doua parte a anului 2021 vom începe să accesăm surse pentru demararea proiectelor noastre”, a precizat Daniel Burlan. “Am finalizat caietul de sarcini pentru consultantul care ne va asista pe toată perioadă de implementare a planului de restructurare”, a mai spus el.

Tehnologii de ultimă generație de la GE

GE este prezentă de mulți ani în România, cu un portofoliu solid și proiecte în desfășurare, cu o bună înțelegere a specificului local. Pregătită să sprijine statul și companiile pentru decarbonizarea sectoarelor de generare a energiei electrice și de utilități, GE consideră că gazele naturale reprezintă combustibilul de tranziție, dacă este utilizat pe baza unor tehnologii de ultimă generație.

Samuel Marchal, Senior Sales Manager GE Power, Gas Power Systems, a răspuns la o întrebare frecvent adresată în aceste zile – „Mai avem nevoie de combustibilul fosil?”. Pe baza estimărilor din 2019, cererea de energie electrică va crește semnificativ în următoarele decenii. „Producția actuală de energie electrică este de aproximativ 27 de mii de terawațioră pe an (TWh/an); dacă luăm în considerare un scenariu cu o creștere a cererii de 1,7% pe an până în 2040, ajungem la aproximativ 38-39 de mii de TWh/an. Dacă estimăm că producția din surse regenerabile se va dubla față de nivelul din prezent, energia solară și eoliană vor sprijini puternic decarbonizarea și creșterea cererii. Cu toate acestea, încă rămâne un decalaj de aproximativ 17%, de 6.700 TWh/an, care trebuie să fie acoperit, cel mai probabil, de combustibilii fosili, și în principal de gaze naturale”, a spus el.

… de la Kawasaki

Soluțiile tehnologice de cogenerare de înaltă eficiență de la Kawasaki răspund nevoilor de electricitate și abur / apă caldă, în industrii precum celuloză și hârtie, farma, rafinare și petrochimie, procesarea alimentelor automotive și încălzire centralizată, a explicat Cristian Athanasovici. “În septembrie, Kawasaki a anunțat finalizarea pentru compania Kashima South Joint Power Corporation (orașul Kamisu, Prefectura Ibaraki, Japonia) a unei centrale în cogenerare cu o putere de 107 MW. “Centrala include o instalație de cogenerare care furnizează energie electrică și abur în funcție de cererea fabricilor din jur”, a precizat Athanasovici.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CRISTIAN ATHANASOVICI

De asemenea, domnia sa a expus planul concernului Kawasaki de implementare a soluțiilor energetice pe bază de hidrogen, inclusiv “prima inițiativă la nivel global de a furniza cu adevărat energie electrică și căldura generate de o turbină pe bază de hidrogen într-o zonă urbană”. “Avem o turbină care funcționează în Kobe, strict pe bază de hidrogen, dar poate funcționa și cu amestec de gaze naturale-hidrogen”, a mai spus Athanasovici.

… și de la Siemens

La rândul său, Petru Rușeț, Managing Director Siemens Energy România, a expus viziunea grupului Siemens cu privire la tranziția energetică. “Considerăm că pentru orizontul anului 2025, este realist să anticipăm o reducere de 25% a emisiilor de carbon, la nivel global, cu niveluri de 55%, în 2040, și 85%, după 2050”, a declarat Petru Rușeț. “Pentru a atinge un nivel de 100%, depindem de gradul de integrare a sistemelor energetice, zonă în care Europa, nu doar România, au mult de lucru.”

“Astăzi încă nu există cu adevărat o piață de hidrogen, nici în Europa, și nici la nivel global. Există numeroase tehnologii pentru a sprijini dezvoltarea acestei piețe și ele vor începe să fie implementate pe măsura ce va crește cererea și adoptarea hidrogenului la nivelul consumatorilor”, a precizat directorul Siemens Energy România.

DESCĂRCAȚI PREZENTAREA LUI PETRU RUȘET

Crearea de locuri de muncă și atragerea finanțării UE vor fi încurajate pe baza unor abordări care să cuprindă soluții hibrid de energie fotovoltaică, hidrogen și centrale de cogenerare pe gaze naturale în ciclu combinat. “Există deja proiecte în care Siemens este parte”, a precizat Petru Rușeț, care a expus apoi etapele posibile pentru a permite tranziția de la cărbune la gaze naturale și integrarea regenerabilelor.

EnergoBit: Integratorii sunt pregătiți

România are resursele pentru atinge ambițiile privind decarbonarea, consideră Mihaela Coroiu, Marketing Strategy Director, EnergoBit. “Există capabilitate la nivel național de clarificare și de implementare a acestor acțiuni adecvate și există o solidă expertiză locală pentru execuția de proiecte energetice sustenabile”, a spus ea. “Noi, la EnergoBit, avem acces la tehnologiile avansate și suntem deja în legătură cu producători și furnizori de tehnologii de ultimă oră pentru a înțelege beneficiile și implicațiile introducerii acestora în sistemul energetic național”, a afirmat Mihaela Coroiu.

EnergoBit se concentrează pe asimilarea și pregătirii de soluții de hidrogen verde, care va fi necesar ca aport suplimentar pentru gazele naturale care alimentează marile centrale termoenergetice. Alte punct de interes pentru EnergoBit sunt soluțiile de stocare și de creștere a flexibilității sistemului energetic național, precum și acțiunile de răspuns la cerere, prin care consumatorii și prosumatorii pot fi implicați în creșterea flexibilității sistemului.

Conferința online „Decarbonarea sectorului energetic național – provocări și soluții” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri EnergoBit, GE, Hidroelectrica, Kawasaki Gas Turbines, Siemens Energy, și a fost urmărită de peste 1.100 de persoane.

S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog aproape 170 de persoane, reprezentanți ai unor organizații precum ABB, ACUE, AGIR, ALRO, Ambasada Bulgariei, Ambasada României la Copenhaga, Aplind SRL, Axpo Energy Romania, BCR, BEPCO, BNP Paribas, Bursa Romana de Mărfuri, Business France, Celco SA, Celestica, CIECH Soda Romania SA, CFR SACOGEN Europe, COLTERM Timisoara, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, CRH Ciment România, Electrica Furnizare SA, Electrocentrale Bucuresti SA, Elsaco, Enel X Romania, Eneria Romania, ENGIE Romania, Eximprod Grup, Honeywell, Linde, Metaplast, Metarom Industries, Mitsubishi Corporation, OMV Petrom, Romatom, STEAG Energie Romania, Voith Hydro, World Energy Council – Romanian National Committee.