Kristian Ruby este un expert recunoscut, un excelent comunicator cu o experiență extinsă în politici publice și secretarul general al Eurelectric, federația industriei electrice europene, reprezentând sectorul energiei electrice din peste 32 de țări europene, reprezentând peste 3.500 de companii din generarea, distribuția și furnizarea de energie electrică. În calitate de invitat special la cea de a 7-a ediție a Energy Strategy Summit, eveniment organizat de Energynomics pe 21 iunie, el a lansat câteva idei cu privire la situația actuală a industriei energetice la nivel european.
„Am ascultat toate aceste discuții despre sărăcie energetică, hidrogen, interconexiuni, decarbonizare. Am regăsit aceleași cuvinte cheie pe care le aud și la Bruxelles, într-un moment când ne îndreptăm către o perioadă decisivă, când este nevoie să luăm decizii critice, și mă refer la amplul pachet legislativ propus de Comisia Europeană – „Fit for 55”, pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Este vorba despre un nou pachet legislativ care va schimba în mod semnificativ și va accelera ritmul decarbonizării în următorii 10 ani. Atingerea cotei de 55% este ceva cu totul diferit din punct de vedere calitativ față de ceea ce am agreat în pachetul „Energie curată pentru toți”, cu doar câțiva ani în urmă. O astfel de schimbare poate fi un pic intimidantă, dar cred că nu ar trebui să ne lăsăm prea speriați de acest lucru. Există într-adevăr o mulțime de oportunități pentru electricitate. Nici nu ar trebui să subestimăm schimbările necesare, deoarece vorbim într-adevăr de o schimbare cuprinzătoare și fundamentală a întregii economii, pentru a reuși în acest plan ambițios.
La Eurelectric, numim anii 2020 „Deceniul electricității”, deoarece tot ce va trebui să facem va presupune electrificarea sistemului energetic, fie că este vorba despre consumul final – transport, sistemele de încălzire sau procese industriale – fie că este vorba despre hidrogenul verde, de exemplu. Totul va avea un impact profund pentru sectorul nostru, sectorul energiei electrice, iar acest lucru este bun în sensul că va fi un deceniu foarte activ și foarte interesant, cu investiții multiple și multă activitate. Federația Eurelectric este foarte hotărâtă să se asigure că sectorul energiei electrice va extrage toate beneficiile din această tranziții care trebuie să se întâmple cu adevărat.
Preț pe carbon, penalități și compensații
În primul rând, desigur, trebuie să avem un preț pe carbon și în acest proces trebuie să ne asigurăm că suntem foarte atenți atunci când reformăm sistemul ETS. Există o dimensiune care ține de care sectoare sunt vizate: îl extindem la mai multe sectoare? cu ce mijloace? și care sunt efectele acestei decizii? Dar există și o dimensiune socială amplă; dacă nu înțelegem corect dimensiunea socială a reformei ETS, există riscul ca unele regiuni să aibă de suferit. Există, de asemenea, riscul să avem companii care sunt pedepsite excesiv și care nu au capacitatea necesară de a investi în soluții noi. Așa că trebuie să avem măsuri compensatorii incluse în reforma ETS și trebuie să ne asigurăm că Fondul de Modernizare este bine echipat pentru a acoperi nevoile de investiții și pentru a ajuta companiile și regiunile cele mai expuse la risc.
Tranziție justă
În afară de asta, bineînțeles, trebuie să ne uităm la aspectele care țin de Tranziția Justă, iar Eurelectric a fost foarte-foarte activ pentru a se asigura de înființarea Fondului pentru o Tranziție Justă și pentru alocarea celor 17,5 miliarde de euro din prezent. Știm, de asemenea, bineînțeles, că nu sunt suficienți bani, deoarece nevoile de investiții sunt într-adevăr enorme, dar trebuie să privim la nivelul întregii regiuni. Sigur, companiile trebuie să beneficieze de aceste fonduri, dar avem nevoie de o abordare holistică pentru a transforma regiunile treptat – instituții, școli, spitale, consumul final de energie – și pentru a ne asigura că există implicarea socială și grija necesare în acest proces. În caz contrar, mă tem că acest proces nu va decurge prea bine.
Taxarea carbonului la graniță
În Eurelectric credem că mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon este important deoarece, dacă vrem să ne schimbăm toate industriile – industria siderurgică, de exemplu – și să începem să creăm o industrie care funcționează pe bază de hidrogen curat și, practic, creează oțel fără emisii de carbon, trebuie să ne asigurăm că această nouă industrie nu este subminată de produsele ieftine și poluante provenite din import. Am văzut, de asemenea, în Europa, în special în anii de dinainte de 2020, o creștere bruscă a importurilor de energie electrică provenite in cărbune. Asta înseamnă că avem companii care plătesc prețul carbonului în Europa aflate în concurență cu companii care exportă electricitate în Europa fără a plăti prețul carbonului. Aceasta este, desigur, o concurență neloială, așa că suntem în favoarea unui sistem care să permită o concurență loială și condiții de concurență mai echitabile atunci când vine vorba de stabilirea prețului carbonului. Bineînțeles, din nou, acest lucru trebuie pus în aplicare cu mare grijă, deoarece sunt multe în joc și, de asemenea, trebuie să luăm în considerare relațiile internaționale.
O altă prioritate cheie pentru noua președinție a Eurelectric și pentru federație în general este să ne asigurăm că putem implementa toate tehnologiile necesare pentru această tranziție. Știm că accelerarea implementării energiei eoliene și solare este complicată, știm, de asemenea, că aceasta nu va fi de ajuns. Vom avea nevoie de tehnologii de siguranță, vom avea nevoie de producție în hidrocentrale, în centralele nucleare și vom avea nevoie, de asemenea, de o anumită formă de tranziție pentru termocentrale, altfel punem în pericol securitatea energetică într-un moment critic în care electricitatea devine din ce în ce mai importantă pentru întregul sistem energetic. Pentru Eurelectric o idee cheie este să ne asigură că toate tehnologiile pot fi utilizate pentru [securitate energetică].
Rolul distribuției în reziliența sistemului
Ultima problemă pe care o voi aborda este reziliența sistemului. Trebuie să lucrăm și să investim pentru a avea reziliență, dar vrem, de asemenea, să arătăm cum un sistem în care electricitatea joacă un rol crescut poate să devină în cele din urmă mai rezistent, mai capabil să gestioneze fluctuațiile, de exemplu. Cererea este electrificată din ce în ce mai mult și avem numeroase tehnologii care contribuie la aceasta. Este nevoie de investițiile corecte în rețele și aici mă gândesc în special la rețelele de distribuție. Unul dintre vorbitorii de mai devreme s-a referit pe larg la transportul energiei electrice, care este, desigur, important. Ceea ce tindem să uităm este că 70% din noile capacități pe care trebuie să le implementăm vor fi conectate la rețelele de medie și de joasă tensiune. Aceste capacități vor intra în rețelele de joasă și de medie tensiune într-un moment în care, totodată, creștem rapid consumul, pentru că aducem în sistem milioane de mașini electrice și milioane de pompe de căldură. Vedem un sistem de distribuție care capătă un rol mult mai important în lanțul valoric și trebuie să avem un sistem de distribuție care să poată gestiona fluxuri mai complexe, prin intermediul unor soluții digitale. Vreau să subliniez faptul că trebuie să avem în minte și să prioritizăm investițiile în rețeaua de distribuție ca parte a planurilor de reziliență, ca parte a planurilor de redresare, pentru ca acestea lucru să reușească.
Ediția 2021 a Energy Strategy Summit a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul Automatica, BCR, CE Oltenia, Chimcomplex, E.ON România, Electrica Furnizare, Electroalfa, EnergoBit, Enevo Group, FPPG, Greencells, Horvath & Partners, ING Bank, Hidroelectrica, MET România Energy, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Photomate, Rolls Royce, Romgaz, Schneider Electric, Signify, Transgaz.
