Europa are de acoperit un deficit anual de investiții de aproape 180 de miliarde EUR, pentru atingerea dezideratelor UE 2030 privind schimbările climatice. Potrivit estimărilor Băncii Europene de Investiții, deficitul global de investiții sustenabile în ceea ce privește infrastructura de transport, energie și gestionare a resurselor a atins cifra anuală de 270 de miliarde EUR, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează un necesar de 6,9 trilioane USD anual în investițiile de mediu pentru ca până în 2030 să se limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C, susține Viorel Ionescu, Senior Consultant, Climate Change and Sustainability, EY Romania.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a lansat pe 14 noiembrie 2019 strategia privind combaterea schimbărilor climatice. Responsabilul sectorului energetic și Vicepreședintele BEI, Andrew McDowell a subliniat că: „Emisiile de carbon din industria energetică globală au atins un nou record în 2018. Trebuie să acționăm urgent pentru a contracara această tendință. Politica ambițioasă de creditare a BEI adoptată astăzi este o etapă esențială în lupta împotriva încălzirii globale. Viitoarea finanțare va accelera inovarea energetică curată, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie. BEI va sista finanțarea proiectelor de energie din sectorul combustibililor fosili, inclusiv gaze, începând cu anul 2022”.

Grupul BEI își propune prin această strategie să asigure, până în 2030, 1 trilion euro pentru investițiile în proiecte sustenabile. De asemenea, BEI va crește ponderea finanțărilor dedicate acțiunilor climatice și sustenabilității mediului până la 50% din operațiunile sale începând cu anul 2025.

Prin adoptarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice (în anul 2015), țările semnatare și-au asumat schimbarea mecanismelor de finanțare menite să susțină tranziția către o economie durabilă, cu emisii scăzute de carbon și adaptată noilor provocări privind creșterea consumurilor și diminuarea resurselor.

UE preia rolul de lider

Europa și-a asumat rolul și ambiția de a fi lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, pe fondul retragerii Statelor Unite din Acordul de la Paris, președintele Jean-Claude Juncker întărind această decizie în discursul său din 2017 privind starea Uniunii Europene.

UE și-a stabilit pentru 2030, atingerea unor ținte extrem de ambițioase:

• Reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu nivelurile din 1990;
• Utilizarea energiei regenerabile într-un procent de cel puțin 27%, la nivelul întregii UE;
• Eficientizarea consumurilor de energie cu minim 30%, comparativ cu modelul actual de business;
• Alocarea a minim 20% din bugetul UE pentru acțiuni concrete privind schimbările climatice.

Având în vedere faptul că astfel de schimbări nu pot fi susținute doar de sectorul public, ci necesită mobilizarea unor volume mari de capital privat, Uniunea Europeană evaluează modalitățile de a integra considerentele privind sustenabilitatea în cadrul noilor sale politici financiare.

Sectorul financiar privat joacă un rol cheie în atingerea acestor deziderate, prin orientarea investițiilor către modele de business și tehnologii sustenabile, dar și prin dezvoltarea unei economii circulare, cu emisii reduse de carbon. Pe de altă parte, pentru investitori încă nu este clar ce presupune o investiție durabilă, aspect care contribuie la deficitul de investiții în această direcție.

În momentul de față, riscurile legate de mediu și de schimbările climatice nu sunt întotdeauna luate în considerare în mod adecvat de către sectorul financiar. Ca urmare a creșterii numărului de dezastre naturale cauzate de condițiile meteorologice, companiile de asigurări trebuie să se pregătească să suporte costuri mai ridicate. De asemenea, băncile vor fi expuse la pierderi mai mari din cauza scăderii rentabilității companiilor expuse la schimbările climatice sau a celor foarte dependente de resurse naturale neregenerabile.

Între 2000 și 2016, la nivel mondial, numărul anual al dezastrelor cauzate de condițiile meteorologice a crescut cu 46%, iar în intervalul 2007-2016 pierderile economice provocate de fenomene meteorologice extreme au crescut cu 86% (117 miliarde EUR în 2016).

Această tendință este îngrijorătoare, întrucât aproape 50% din expunerea la risc a băncilor din Zona Euro este direct sau indirect legată de riscurile care decurg din schimbările climatice.

Abordarea globală a finanțării sustenabile: temă centrală a Conferinței Comisiei Europene (CE) la nivel înalt

Cea de-a doua conferință la nivel înalt a CE privind finanțarea sustenabilă a avut loc în martie 2019. Obiectivul a fost o încurajare a abordării globale a finanțelor ecologice și oportunitatea de a discuta modalități concrete de canalizare a capitalului privat către proiecte sustenabile. Evenimentul a reunit președinții instituțiilor europene, miniștrii din țările europene și terțe, guvernatori ai băncilor centrale, președinți ai organizațiilor internaționale, precum și conducători ai instituțiilor financiare și ai companiilor multinaționale.

În cadrul evenimentului, Valdis Dombrovskis, Vicepreședintele Direcției Generale Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital, a declarat că: ,,Ar trebui să ne punem banii în proiecte care sunt compatibile cu obiectivele noastre pentru o economie cu zero emisii de carbon. Acest lucru este important atât pentru economie și mediu, dar și pentru stabilitatea financiară. Propunerile prezentate astăzi arată că Uniunea Europeană s-a angajat să se asigure că investițiile noastre merg în direcția cea bună. Ele sunt despre valorificarea puterii vaste a piețelor de capital în lupta împotriva schimbărilor climatice și promovarea sustenabilității „.

Primele propuneri legislative la nivelul UE

În mai 2018, CE a prezentat un pachet de măsuri de punere în aplicare a mai multor acțiuni-cheie. Acest pachet include:

1. O propunere de instituire a unui sistem de clasificare („taxonomie”) care stabilește criteriile pentru activitățile economice sustenabile și investițiile ”verzi” pentru a facilita investițiile în active sustenabile. Taxonomia va fi integrată treptat în legislația UE, asigurând o mai mare securitate juridică.
2. O propunere de regulament pentru divulgarea de informații privind investițiile sustenabile și riscurile de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341. Acest regulament va introduce obligații de divulgare privind modul în care investitorii instituționali și administratorii de active integrează factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele lor de gestionare a riscurilor. Mai exact, administratorii de active și investitorii instituționali care oferă produse sau servicii comercializate ca fiind sustenabile vor trebui să dezvăluie modul în care își ating obiectivele de sustenabilitate;
3. O propunere de modificare a Regulamentului privind indicele de referință. Amendamentul propus va crea o nouă categorie de indici de referință pentru emisii scăzute de dioxid de carbon și cu impact pozitiv, oferind astfel investitorilor informații mai bune cu privire la amprenta de carbon a investițiilor lor;
4. Stabilirea etichetelor UE pentru produsele financiare verzi. Acest lucru va ajuta investitorii să identifice cu ușurință produsele care respectă criteriile verzi sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
5. Introducerea unui „factor de sprijin ecologic” în normele prudențiale ale UE pentru bănci și societăți de asigurări. Aceasta presupune încorporarea riscurilor climatice în politicile de gestionare privind riscurile băncilor și sprijinirea instituțiilor financiare care contribuie la finanțarea unor proiecte sustenabile.

Toate aceste modificări și propuneri vor ajuta investitorii să identifice investițiile care sunt sustenabile, punând în centrul procesului riscuri de mediu, sociale și de guvernanță.

Etapizarea acestui program decizional la nivelul UE a început în 2018, prin transmiterea către Parlamentul European și Consiliu a celor trei propuneri legislative, urmând ca aceste instituții să-și dea acordul asupra lor în a doua jumătate a anului 2019, iar adoptarea și punerea în aplicare fiind estimate începând cu 2021-2022.