Proiectul conductei Nord Stream 2 a Gazprom, care dublează capacitatea conductelor existente Nord-Stream între Rusia și Germania prin Marea Baltică, divide națiunile și instituțiile Uniunii Europene (UE) – un grup apreciază gazul ieftin rezultat, iar celălalt se teme de supremația Rusiei în regiune.

Susținătorii proiectului spun că Germania și țările vecine vor obține gaze ieftine și fiabile din Rusia, care vor completa – și nu vor înlocui – gazele provenite din rutele de aprovizionare alternative.

Oponenții proiectului susțin că Gazprom va crește cota sa pe piața europeană a gazelor naturale, ceea ce ar spori poziția sa dominantă în Europa Centrală și de Est și, prin urmare, va submina eforturile unor țări europene de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze în afara Rusiei, conform Oilprice.com.

Oponenții văd în Nord Stream 2 un instrument prin care Moscova câștigă o influență politică asupra UE.

Nord Stream 2 – planificat în prezent pentru a fi finalizat până la sfârșitul anului 2019 – se confruntă cu o puternică opoziție din partea Poloniei, Țărilor Baltice și a câtorva altor țări ale UE.

Germania, pe de altă parte, care va fi principalul beneficiar al noilor aprovizionări cu gaze, spune că proiectul ține doar de afaceri și nu ar trebui să devină politic. Danemarca încearcă acum să facă modificări legislative care ar putea bloca trecerea conductelor prin apele sale, invocând preocupări legate de securitate și de politică externă, dar și legate de mediu.

Biroul executiv al UE, Comisia Europeană, dorește un mandat din partea statelor membre ale UE de a negocia cu Rusia pentru Stream 2. Cu toate acestea, experții juridici ai Consiliului Uniunii Europene – principalul organism decizional al UE împreună cu Parlamentul European – au declarat recent că nu există motive legale pentru UE de a prelua negocierile în numele statelor membre, deoarece solicitarea sa pentru mandat conține „simple argumente politice”.

Se așteaptă ca țările UE să voteze cererea Comisiei Europene de mandatare în această toamnă.