Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia Uniunii Europene au totalizat 821 milioane de tone echivalent CO2, în trimestrul doi din 2023, o scădere de 5,3% față de perioada similară din 2022 (867 milioane de tone echivalent CO2), arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Acest declin a avut loc simultan cu o creştere de 0,05% a economiei UE în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022.
În perioada aprilie-iunie 2023, sectoarele economice responsabile pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră au fost: industria (23,5%), gospodăriile (17,9%), furnizarea de electricitate şi gaze (15,5%), agricultura (14,3%), transport şi depozitare (12,8%), potrivit Agerpres.
Datele Eurostat arată că în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, emisiile au scăzut în şase din nouă sectoare ale economiei, cel mai sever declin fiind la furnizarea de electricitate şi gaze (minus 22%). Principalul sector în care au crescut emisiile a fost cel de transport şi depozitare (1,7%).
Emisiile de gaze cu efect de seră în perioada aprilie-iunie 2023 au scăzut în 21 de state membre UE, comparativ cu perioada similară din 2022, excepțiile fiind Malta (7,7%), Letonia (4,5%), Irlanda (3,6%), Lituania (3%), Cipru (1,7%) şi Croația (1%), unde ele au crescut. În rândul celor şase state membre UE, patru au înregistrat o creştere a economiei în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022: Malta (3,9%), Croația (2,6%), Cipru (2,2%) şi Lituania (0,7%).
Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră au fost în Bulgaria (minus 23,7%), Estonia (minus 23,1%) şi Ţările de Jos (minus 10,3%).
Din cele 21 de state membre unde s-a înregistrat o scădere a emisiilor, zece au raportat o scădere a PIB-ului lor (Estonia, Ungaria, Luxemburg, Suedia, Austria, Cehia, Polonia, Finlanda, Germania şi Ţările de Jos), iar 10 state membre UE (Danemarca, Franța, Belgia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Spania, România şi Grecia) au reuşit să-şi reducă emisiile în timp ce au înregistrat o creştere a PIB-ului lor.