###author###
Eximbank ar putea deveni un vehicul de investiţii pentru sprijinirea (prin leverage) unor proiecte de infrastructură şi energie de miliarde de euro. Autoritățile au decis recent ca viitoarea bancă de dezvoltare a României să fie construită pe structura EximBank, activitatea noii structuri urmând să se concentreze pe finanțarea economiei reale și creșterea eficienței politicilor macroeconomice, cu accent pe facilitarea absorbţiei fondurilor europene în perioada 2015-2020 prin asigurarea co-finanţării proiectelor care reprezintă angajamente ale României faţă de UE cu impact potențial de 6 miliarde de euro.
„Performanțele financiare și solvabilitatea ridicată a băncii, intensificarea și diversificarea activităților de susținere a economiei, precum și specificul cadrului legal de funcționare, adecvat așteptărilor autorităților în privința creării unei bănci de dezvoltare în România, sunt argumentele principale care au stat la baza desemnării EximBank ca gestionară a activității viitoarei entități, bazată pe modelul de business polonez”, a spus Traian Halalai, președintele EximBank.
EximBank și-a dinamizat consistent activitatea în ultimii doi ani, atingând indicatori de performanță peste media pieței financiare. În 2014, banca și-a majorat expunerea totală până aproape de pragul de cinci miliarde de lei, concomitent cu menținerea unui nivel extrem de redus al creditelor neperformante (3,1%, mult sub media sistemului bancar care s-a situat la circa 14%).
”Cu atât mai mult, desemnarea EximBank pentru implementarea proiectului unei bănci de dezvoltare românești reprezintă pentru noi o încununare a eforturilor depuse în ultimii doi ani în direcția modernizării băncii. La acest moment, EximBank deține toate atuurile pentru a derula operațiunile specifice unei bănci de dezvoltare: avem un business solid care a generat în fiecare an profit, o structură îmbunătățită a activelor și o solvabilitate ridicată la care se adaugă și o echipă de profesioniști capabilă să implementeze și să gestioneze activitatea de bancă de dezvoltare. Desigur că un rol important în alegerea EximBank pentru acest proiect l-a jucat și modul actual de organizare și funcționare al băncii – destul de apropiat de cel al unei bănci de dezvoltare, precum și experiența pe care o avem în administrarea fondurilor statului”, a mai spus Traian Halalai.
Un fond după model polonez ar putea atrage între 3 şi 15 mld. de euro pentru România
Un fond de investiţii după model polonez constituit în România din încasările din privatizări ar putea urca până la 3 miliarde de euro, a declarat anterior Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi al BCR Pensii. În Polonia statul poate investi între 20 şi 49% într-un proiect, iar un astfel de fond poate atrage investiţii private cumulate între 3 şi 15 miliarde de euro, păstrând parităţile. Astfel se pot finanţa proiect e din energie şi infrastructură, spune Anghel.
„Dacă adunăm ultimii doi ani de IPO-uri şi SPO-uri ale statului (oferte iniţiale şi secundare de vânzări pe bursă, n.r.), suntem aproape de 1 miliard de euro. Statul ar putea strânge 3 miliarde de euro din listări, şi putem constitui un fond de investiţii după model polonez care să atragă atât investiţii private cât şi din partea marilor finanţatori instituţionali de genul BERD sau BEI”, spune Anghel.
Ce modele au fost folosite
Halalai spune că prin extinderea mandatului actual al EximBank se creează premisele creșterii eficienței mecanismelor de susținere a economiei locale și se permite o sincronizare mai bună a activității băncii cu politicile și strategiile guvernamentale la nivel național și pe sectoare de activitate.
”Se va genera o extensie a activității curente a băncii în sensul creșterii implicării pe care EximBank o are în domeniul atragerii fondurilor europene și al obținerii unui rol principal în implementarea proiectelor naționale și regionale de dezvoltare a infrastructurii”, a adăugat președintele EximBank.
Traian Halalai a menționat că pentru alegerea modelului de business al viitoarei bănci de dezvoltare a României, experții EximBank au realizat o analiză a instituţiilor similare din Uniunea Europeană (precum HBOR – Croatia, MFB – Ungaria, KfW – Germania, BDB – Bulgaria etc.) în urma căreia s-a concluzionat că modelul operațional cel mai apropiat de dezideratul autorităților este reprezentat de cel al BGK (Bank Gospodarstwa Krajowego), banca de dezvoltare din Polonia.
”Modelul polonez – care și-a demonstrat viabilitatea instrumentelor financiare și a soluțiilor de finanțare oferite, în special în zona absorbției de fonduri europene – se pliază foarte bine pe structura organizatorică actuală a EximBank ceea ce permite o implementare rapidă a proiectului, fără să implice cheltuieli bugetare”, a mai spus Traian Halalai.
El a adăugat că viitorul cadru de funcționare al băncii de dezvoltare va fi definitivat în cel mai scurt timp de grupul de lucru care reunește experți ai EximBank, ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Ministerul Fondurilor Europene.
