SOCAR a investit aproximativ 70 de milioane de euro în extinderea sa pe plan local, iar în prezent compania are 74 de benzinării și peste 700 de angajați în România, a declarat Hamza Karimov, CEO SOCAR România, pentru Energynomics. „În plus, analizăm îndeaproape și alte proiecte din domeniul energetic, cum ar fi activitățile de trading și producția de energie verde”, spune el, explicând importanța cablului submarin azer, care ar putea transporta 4 GW de energie electrică în Europa, precum și a altor proiecte.
Cât de mult a investit grupul în România până acum? Ce alte segmente și dezvoltări urmăriți?
Am intrat pe piața de carburanți din România în 2011 și am avut o dezvoltare rapidă, reușind, în doar câțiva ani, să devenim unul dintre principalii jucători de pe piața locală, cu 74 de benzinării deschise în prezent pentru clienții români. Cu aproximativ 70 de milioane de euro investiți până acum pentru extinderea noastră, avem în prezent peste 700 de angajați în orașe precum București, Botoșani, Suceava, Sibiu, Neamț, Iași, Bihor, Brașov, Bistrița, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiș, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad, și Constanța. Anul acesta am reușit să deschidem încă trei benzinării și intenționăm să continuăm extinderea și anul viitor.
Mai mult, analizăm îndeaproape alte proiecte din domeniul energetic, cum ar fi activitățile de trading și producția de energie verde.
În luna aprilie a acestui an, a fost semnat la Sofia „Memorandumul de înțelegere pentru încurajarea cooperării între Bulgartransgaz (Bulgaria), Transgaz (România), FGSZ (Ungaria), Eustream (Slovacia) și Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan (SOCAR)”, scopul fiind întărirea securității energetice în Europa și să permită Azerbaidjanului să exporte mai mult gaz, către mai multe țări europene.
În același timp, la sfârșitul anului 2022, la București a fost semnat „Acordul privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria”. După cum a spus domnul Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, acordul reprezintă un pas important în crearea unui coridor de energie verde. Acordul va fi un proiect integrat, realizat cu ajutorul energiei eoliene offshore din sectorul azer al Mării Caspice, care va genera energie ce va fi trimisă către piețele europene, inclusiv prin linii de transport și cabluri submarine prin Marea Neagră. Prin acest proiect putem transporta minimum 4 gigawați de energie verde în Europa.
Ce ne puteți spune despre cooperarea în sectorul gazelor naturale?
Tot în 2022, Romgaz și SOCAR au semnat un Memorandum de Înțelegere prin care dorim să construim un terminal de lichefiere a gazelor naturale și un terminal de regazificare, precum și alte instalații și facilități necesare transportului gazelor din zona Caspică în România. Anul acesta, cele două companii au semnat un nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. Contractul prevede posibilitatea livrării de cantități de gaze de până la 1 miliard de metri cubi până la 31 martie 2024. În acest fel, sunt realizate obiective strategice precum furnizarea de gaze naturale și diversificarea surselor.
Coridorul sudic al gazelor și viitorul cablu submarin pentru transportul energiei electrice produse în Azerbaidjan din surse regenerabile vor contribui semnificativ la asigurarea securității energetice a Uniunii Europene.
În 2022, exportul Azerbaidjanului de gaze naturale către piața Uniunii Europene a fost de 8,2 miliarde de metri cubi. În 2023, va fi la 12 bcm. Și aceasta este doar o jumătate din totalul exporturilor. Exportul total de gaze naturale din Azerbaidjan în acest an va fi de aproape 24,5 miliarde de metri cubi. De asemenea, în 2021, Azerbaidjanul a implementat proiectul TAP, ultimul segment al Coridorului sudic al gazelor.
Azerbaidjanul plănuiește să devină un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în principal energie verde. Potențialul de energie regenerabilă al Azerbaidjanului este de peste 27 gigawați de energie eoliană și solară de uscat. Potențialul estimat al surselor regenerabile în Azerbaidjan este de aproximativ 200 de gigawați, inclusiv 157 de gigawați în sectorul azer al Mării Caspice.
Ce ar trebui să aducă 2024 din perspectiva schimbărilor necesare pentru a depăși actuala criză energetică?
Toată lumea vorbește, și pe bună dreptate, despre tranziția la energia verde, dar acest lucru nu se poate realiza fără componentele de gaz și nuclear. Dacă România ar renunța la cele două, ar deveni total dependentă de piața externă.
Prețurile la energie vor depinde foarte mult de conflictele europene – România fiind direct afectată de criza din Ucraina – pentru că crește costul asigurărilor, crește costul transportului, etc. Per total, vom vedea prețuri mai mari anul viitor. Desigur, aceleași prețuri, din 2022-2023, nu vor mai fi atinse. Pe de altă parte, observăm creșterea prețului petrolului, care se reflectă automat în prețurile din toate zonele.
O modalitate prin care România ar putea beneficia de prețuri mai mici la energie sau gaze în perioada următoare constă în reglementarea prețurilor de către ANRE, care ar trebui să deschidă piața companiilor mici și mijlocii. O altă soluție, din punctul meu de vedere, este legată de piața internă și de finalizarea sau demararea unor proiecte precum: rezervele de gaze din Marea Neagră și din zona Buzăului, hidrocentralele în construcție și centralele termice, dezvoltarea facilităților pentru prosumatori, accesul la banii din PNRR, introducerea contractelor pe diferență.
România deține resurse diferite și trebuie să păstreze acest avantaj în următorii ani, altfel va trebui să importe mai mult.
Cum vedeți dezvoltarea pieței de bioetanol în România? Dar cea a hidrogenului?
Noi, cei de la SOCAR România suntem interesați să ne extindem investițiile în astfel de proiecte și pe piața locală. Din luna iunie a acestui an, Guvernul a decis că benzina și motorina vândute în benzinăriile din România trebuie să conțină neapărat biocombustibili, în proporție de 6,5% la motorină și 10% la benzină. Conform reglementărilor europene, conținutul de energie regenerabilă al combustibililor de transport trebuie să crească de la 10% în 2020 la 14% în 2030.
Hidrogenul este considerat „noua motorină”, sunt multe companii care se concentrează pe dezvoltarea sa și România oferă toate ingredientele pentru acel termen mediu și lung. În iunie 2023, SOCAR a inaugurat prima stație de alimentare cu hidrogen verde de pe o autostradă elvețiană. Hidrogenul produs în mod durabil reprezintă o cheie pentru transportul rutier cu emisii scăzute, neutru din punct de vedere climatic, în contextul tranziției energetice și o componentă indispensabilă în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Cum vedeți, din punct de vedere personal, evoluția economică a României și a sectorului energetic în perioada următoare?
Anul 2024 va fi unul complicat pentru România, atât din perspectiva evoluției conflictului din Ucraina, dar și din cauza contextului intern, anul următor fiind unul electoral. Actuala coaliție de guvernare a anunțat deja dorința de relansare a consumului, care a scăzut în 2023. Din acest punct de vedere, provocările vor fi legate de rezolvarea deficitului bugetar și de creșterea salariilor și a pensiilor. Pentru a putea îndeplini aceste măsuri, România are nevoie de o mai bună colectare a TVA, de o reducere a evaziunii fiscale și, cel mai probabil, de o creștere a impozitării pentru populație și companii.
În ceea ce privește domeniul energetic, acesta va fi marcat de o „resetare”, ca urmare a noilor reglementări la nivelul Uniunii Europene, reglementări care se concentrează pe energia verde. După cum am constatat, cererea de energie a scăzut în întreaga lume, dar va crește anul viitor tocmai din perspectiva dezvoltării energiei regenerabile.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
