România are un inventar destul de mare de „play-uri” continue, neconvenționale în Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic, în special în bazinele de forland și retroarc, menționează rezumatul articolului de 43 de pagini, semnat de Bogdan M. Popescu şi Nicolae Anastasiu, inclus în cartea Gazele de șist: Ecologie, politică, economie, editată de Sergey S. Zhiltsov, în colecția Manual de chimia mediului de la Springer.
O contribuție românească la o carte publicată anul acesta de Springer Publishing aduce o imagine actualizată despre resursele neconvenționale ale țării noastre. Bogdan M. Popescu (Zeta Petroleum) și Nicolae Anastasiu (Academia Română) evaluează resursele tehnic recuperabile la 1.000 de miliarde de metri cubi de gaz și 500 de milioane de barili de petrol. „Acestea arată un potențial tangibil pentru investitori după implementarea unui cadru legal specific”, spun autorii, care militează pentru includerea în strategia energetică a țării a cercetării geologice sistematice a bazinelor cu resurse neconvenționale din România. Acest lucru ar trebui să implice „atât finanțarea de la buget (guvernamentală) a unor studii non-exclusive, cât și a unor programe de cercetare științifică, care să stimuleze, în final, acordarea de concesiuni companiilor cu potențial ridicat de investiție”. Aceasta este una din concluziile studiului condus de Bogdan M. Popescu și de Nicolae Anastasiu.
Articolul trece în revistă principalele resurse neconvenționale al căror studiu este în curs de investigare și la nivel mondial, precum gazele de șist din zone cutate și faliate, gaz hidrații sau cărbunii gazeificabili. Unitățile evaluate până acum – conform metodologiei EIA și USGS – sunt în curs, dar primele evaluări indică resurse posibile tehnic recuperabile de 1.000 miliarde metri cubi de gaz și 500 milioane barili de petrol. Acestea arată un potențial tangibil pentru investitori după implementarea unor reglementari specifice acestui domeniu de activitate și compatibile cu legislația internațională.
Provocările geologice pentru evaluarea acestei categorii de resurse sunt mari, și ele așteaptă rezultatele unor lucrări de explorare care să aducă date noi, accesibile investitorilor fără ingerințele blocajelor generate de statutul de informații clasificate. Obstacolele politice sunt legate de reglementările incomplete, de absența unei baze legale de co-implicare comunitara și de absenta politicilor de promovare a dezvoltării resurselor neconvenționale. Dezbaterea problemelor de mediu a fost foarte prezentă în România și sperăm că va fi soluționată cu consultarea permanentă a societății publice după stabilirea unor reguli noi și transparente.
Experții explică faptul că evaluarea completă a resurselor nu se poate realiza decât după proiectarea unor foraje de explorare care să stabilească, preferabil după o achiziție seismică 3D, arhitectura rezervoarelor de hidrocarburi și faciesurile sedimentare ale corpurilor de roci ce vor fi investigate. Aceștia solicită includerea în strategia energetică a țării a cercetării geologice sistematice a bazinelor cu resurse neconvenționale din România, prin finanțarea unor studii non-exclusive, cât și a unor programe de cercetare științifică, care să stimuleze, în final, acordarea de concesiuni companiilor cu potențial ridicat de investiție.
Autoritățile guvernamentale trebuie să emită reglementări specifice cât mai curând posibil.
În România, practica fracturării hidraulice în câmpurile convenționale este mai veche de 60 de ani, perioadă în care s-au realizat cu succes sute de astfel de operațiuni. Cu toate acestea, în secolul XXI, explorarea resurselor neconvenționale urmată de fracturare a generat multă anxietate și o creștere rapidă a protestelor publice; acestea trebuie abordate de politicieni și de industrie. Îngrijorarea populației trebuie atenuată prin reglementări transparente, prin monitorizarea operațiunilor pre- și post-fracturare și prin listarea publică a substanțelor chimice utilizate în lichidele de fracturare. În plus, comunitățile trebuie co-interesate în activitățile de exploatare de petrol și gaze din țară prin alocarea unei părți a impozitelor din petrol către acestea.
Deocamdată, prețul internațional foarte scăzut al barilului de petrol și al BTU de gaz în 2015-2016 au redus dramatic entuziasmul de explorare pentru majoritatea jucătorilor din zona resurselor neconvenționale din Europa, care ar necesita 60 USD/baril pentru proiecte de producție noi, economice, pe scară largă. Scăderea prețurilor care conduce la stagnarea activităților internaționale din industrie nu a ocolit resursele neconvenționale presupus bogate din Europa Centrală și de Est. Interesul incipient al industriei românești pentru aceste resurse a fost oprit brutal în speranța reluării cercetării în momentul în care prețul petrolului și gazului își revine.
Cu toate acestea, provocările pentru stabilirea unei strategii pentru cercetarea și explorarea resurselor neconvenționale se împart în trei categorii. Provocările geologice sunt legate de cantitatea aproape neînsemnata de date moderne și, în consecință, de înțelegerea incipientă a acestor ´play-uri’. Provocările politice pentru investitorii potențiali în resurse neconvenționale în situația locală sunt destul de mari. Datorită unei absențe cvasi-totale a guvernanței în acest domeniu, a existat si o lipsă efectivă privind reglementarea activităților și riscurilor legate de extracția și utilizarea resurselor neconvenționale. Provocările legate de impactul exploatării gazelor de șist asupra mediului înconjurător rămân mari și, de aceea, dezbaterile publice nu trebuie să lipsească, iar reglementările legislative trebuie să includă această problematică.
În final, se pare că dacă sunt rezolvate toate obstacolele menționate mai sus, România ar trebui să încurajeze explorarea resurselor neconvenționale și a gazelor de șist, în special, ca singura cale de cunoaștere a potențialului real în astfel de resurse energetice.. După ce a fost inițiată producția de petrol sau gaze din surse neconvenționale, aceasta va avea impact vizual și ecologic minim. Aceasta activitate ar spori bugetul de stat prin venituri fiscale substanțiale, ar reduce rata șomajului și ar aduce beneficii sociale în comunități, fără a menționa incursiunile pozitive pentru viitoarea independență energetică a țării.
—————————————-
Articolul integral poate fi citit în numărul din decembrie 2016 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești numărul următor (martie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.