Standardele de integritate din companiile din întreaga lume par să se îmbunătățească, impulsionate de o mai bună îndrumare din partea managementului și de reglementări mai stricte. Cu toate acestea, există încă presiuni interne și externe semnificative asupra comportamentelor angajaților, potrivit studiului EY 2024 Global Integrity Report, intitulat „Cum poate supraviețui încrederea fără integritate?”.
Referitor la provocările legate de respectarea reglementărilor ESG, 32% dintre respondenții din România văd respectarea noilor reglementări ESG și a datelor inconsecvente sau inexacte folosite pentru a măsura progresul față de obiectivele de performanță și pentru raportarea ESG în dosarele și declarațiile publice ca fiind o provocare majoră, puțin sub media globală de 37%.
Conform răspunsurilor a 32% dintre respondenți, prioritatea organizațiilor din România în demersul de a deveni conforme cu cerințele de raportare ESG constă în angajarea de consultanți externi.
Totodată, Studiul EY Global Integrity Report arată o îmbunătățire a standardelor de integritate în România, îndrumarea din partea managementului având un rol crucial în acest sens
Unul dintre factorii de progres identificat de 78% dintre respondenți este că managementul a ridicat în ultimii doi ani standardele de comportament în organizație.
Aceste eforturi au condus la un nivel record de încredere, 94% dintre respondenți spunând că sunt încrezători că managementul lor respectă legile relevante, codurile de conduită și reglementările existente în domeniul lor de activitate.
Totodată, toleranța față de comportamentele neetice manifestate de persoanele cu funcții superioare sau de angajații cu performanțe ridicate este în scădere, doar 27% dintre participanții la studiu indicând că astfel de atitudini sunt încă acceptate la ei în organizații, în scădere cu 10 procente față de rezultatele din 2022.
Aproape jumătate dintre participanți (45%) recunosc eforturile companiilor lor de a implementa programe de instruire dedicate eticii și integrității în afaceri și în viața profesională. În plus, 42% au menționat că în cadrul companiilor lor sunt luate măsuri disciplinare, atunci când sunt identificate comportamente care nu demonstrează integritate. Comparativ cu anul 2022, aceste cifre arată o creștere în adoptarea de măsuri de instruire și disciplină, de la 43% și respectiv 40%.
Doar 21% dintre respondenți au folosit în ultimii doi ani un canal de raportare a neregulilor, comparativ cu 36% în anul 2022, deși la nivel național s-a îmbunătățit protecția acordată persoanelor care raportează nereguli, prin adoptarea Legii nr. 361/2022 (Legea privind protecția avertizorilor în interes public). Mai mult, 39% dintre respondenți au menționat că a devenit mai ușor pentru angajați să semnaleze nereguli la ei în organizație.
Întrebați de ce nu au raportat neregulile observate, 35% dintre respondenții la studiu au menționat că motivul principal ar fi loialitatea față de colegi, o schimbare semnificativă de paradigmă comparativ cu anul 2022, când 53% dintre respondenți ofereau ca motiv temerea că neregulile semnalate de ei nu vor fi luate în considerare.
Deși percepția față de integritatea managementului s-a îmbunătățit, toleranța față de comportamentele neetice ale colegilor ridică semne de întrebare. Astfel, 90% dintre respondenți au exprimat încrederea că angajații din organizațiile lor respectă legile relevante, codurile de conduită și reglementările din industria lor, un procent egal cu media globală. Dar, comparativ cu anul 2022 (95%), procentul actual de 90% indică o ușoară scădere a nivelului de încredere în comportamentul etic al angajaților. Mai mult, 29% din respondenții din România au declarat că, pentru a-și îmbunătăți cariera, s-ar angaja în cel puțin un comportament neetic, un procent în creștere comparativ cu anul 2022, când doar 23% declarau acest lucru.
