Începând cu acest an, anumiţi lucrători ai multinaţionalelor care îşi păstrează contractul de muncă în ţara de origine pot lucra în România până la trei ani, spre deosebire de anii trecuți, când legislația limita perioada la un singur an, precizează un studiu EY.
În septembrie 2016 a fost adoptată în România Directiva Europeană privind Transferurile Intra-Grup, prin modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. România este una din cele opt ţări care au adoptat până acum această Directivă (alături de Franţa, Italia, Olanda, Spania), se arată în studiul realizat de Geanina Ciorâță, manager al Departamentului de asistență fiscală, EY România.
”Punerea în practică a început de-abia în luna martie a acestui an, când a fost aprobat de către Guvern contingentul de lucrători străini admişi pe piaţă forţei de muncă din România. Este vorba despre cetăţenii proveniţi din state ‘terţe’ – din afara Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene”, susţine autoarea studiului.
Primele avize de muncă pentru străini (lucrători transferaţi în cadrul aceleiaşi companii – “lucrători ICT”) au fost eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări conform noii legislaţii în aprilie 2017.
„Partea bună este că multinaţionalele care au nevoie să trimită un angajat dintr-un stat terţ în România pentru o perioadă temporară de timp nu vor mai fi obligate ca, după un an, să îl angajeze la o societate românească. Acest lucru simplifică obligaţiile pentru companii şi pentru străinii în cauză, deoarece aceştia din urmă pot rămâne angajaţi ai companiei din străinătate pentru o peroadă de până la trei ani”.
Avizul de muncă pentru lucrătorii ICT se aplică doar persoanelor aflate în poziţii de conducere, specialişti sau angajaţi stagiari. De asemenea, există o serie de condiţii ce trebuie îndeplinite, ca de exemplu: transferul trebuie să aibă loc în cadrul aceleiaşi companii sau aceluiaşi grup de companii (companii afiliate); persoana va trebui să locuiască în cea mai mare parte a perioadei transferului pe teritoriul Românei; străinul trebuie să fi fost angajat la compania ce îl transferă în România pentru cel puţin 6 luni neîntrerupte anterior datei la care se solicită avizul (3 luni în cazul stagiarilor); angajatorul se obligă ca la încheierea transferului să îl reprimească în muncă pe străinul respectiv;
Pentru a fi încadrat că specialist, străinul trebuie să aibă o pregătire profesională specifică şi o experienţă de muncă de cel puţin trei ani cu relevanţă în domeniul de activitate al companiei din România, dar şi pentru”gestionarea activităţii companiei din România”.
Pentru angajaţii transferaţi în România pentru care nu se îndeplinesc condiţiile menţionate mai sus, se va obţine în continuare avizul de detaşare valabil pentru un singur an.
Pentru a fi procesat cât mai repede, atunci când este depus la Oficiul Român pentru Imigrări, dosarul pentru acest tip de aviz de muncă trebuie să conţină informaţii cât mai detaliate din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute de legislaţia menţionată mai sus.
Anumite multinaţionale cu o structura organizaţională complexă ar putea avea de exemplu dificultăţi în a explică afilierea între societatea angajatoare şi cea din România, caz în care, un document ce detaliază deţinerile între societăţi şi o schemă a acestora ar putea clarifica lucurile. Sau, o persoană care a absolvit o facultate de psihologie dar care ulterior a absolvit şi cursuri la o facultate cu profil economic, ar putea prezenta foaia matricolă în care să fie evidenţiate cursurile urmate şi care să justifice poziţia de conducere, cum ar fi cursuri de management în afaceri.
Multinaţionalele care doresc să transfere angajaţi în România, ar trebui să aibă în vedere că, deşi detaşarea ICT este o soluţie fezabilă, perioada de timp de la începutul procedurilor de imigrare şi până când acel străin va putea să lucreze legal în România este în general de 3 până la 5 luni.
”În concluzie, este util ca procesul să fie iniţiat cât mai devreme cu putinţă şi companiile să aibă un sistem bine pus la punct de colectare a documentelor pentru aplicaţii”, precizează analistul EY.