România a coborât 22 de poziţii în ultimii patru ani în clasamentul celor mai atractive pieţe pentru investiţii în energie regenerabilă, ajungând pe poziţia 35 în clasamentul mondial, arată un raport EY intitulat Renewable energy country attractiveness index (RECAI).

“Dacă în 2011, România se afla pe locul 13 la nivel mondial între ţările cele mai atractive pentru astfel de investiţii, schimbările legislative din ultimii patru ani şi lipsa predictibilităţii acestora au determinat scăderea accentuată a atractivităţii României pentru investitorii în energii verzi”, arată raportul.

“Pentru a recupera din terenul pierdut de piaţa locală în atragerea investitorilor în domeniul energiei, instituţiile statului şi factorii de decizie trebuie să depună eforturi pentru stabilirea de politici energetice transparente şi credibile pe termen lung, care să realizeze un echilibru între interesele investitorilor, consumatorilor şi statului în domeniul electricităţii produse din surse regenerabile de energie”, explică Florin Vasilică, Partener şi Lider al departamentului de Asistenţă în tranzacţii, EY România, citat de Agerpres.

Această acurateţe legislativă este cea care a generat modificări majore în partea de sus a indexului RECAI. Raportul evidenţiază India şi Egipt ca exemple de ţări care atrag tot mai multe investiţii străine, reflectând investiţiile majore şi proiectele importante rezultate din eforturile guvernelor de a-şi atinge obiectivele propuse şi din reformele politice menite să îmbunătăţească climatul de investiţii.

În timp ce semnalele din Europa rămân amestecate, semnale politice pozitive de pe mai multe pieţe sunt în măsură să genereze un impact pozitiv în anul care vine. Franţa a urcat pe locul şapte, ca urmare a progreselor înregistrate de politica sa energetică care au generat o mult aşteptată certitudine privind ambiţiile legate de energiile regenerabile ale ţării până în anul 2030.

În mod similar, amendamentele suplimentare introduse în legislaţia privind licitaţiile competitive din Polonia, dar şi angajamentul Suediei de a renunţa la energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile în proporţie de 100%, trimit un semnal clar pieţei în ansamblul ei, precizează EY, conform economica.net.

Între timp, Marea Britanie a coborât pe locul opt al indexului, cea mai joasă poziţie de până acum, în contextul neclarităţilor legate de modul în care “contractele pentru diferenţă” din această ţară vor fi suficiente pentru stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie, în timp ce Italia a coborât pe locul 16 în urma apariţiei informaţiilor legate de scăderea tarifelor la energia solară pentru noi proiecte.

“Continua volatilitate a preţurilor la petrol şi provocările geopolitice continuă să sublinieze importanţa diversificării surselor de energie, ca mijloc de atingere a unui grad mai ridicat de securitate energetică. Energiile regenerabile devin pentru multe ţări o parte tot mai importantă a unui mix larg de surse de energie, marcând ascensiunea mai multor pieţe în indexul nostru de atractivitate. Investiţiile globale în energii regenerabile au atins 300 miliarde de dolari în 2014, depăşind investiţiile în tehnologii de nouă generaţie pentru combustibili nucleari şi fosili”, explică Florin Vasilică.

Alimentarea cu energie în viitor începe prin dobândirea mix-ului energetic adecvat la un cost cât mai accesibil. Ţările se îndepărtează de o abordare energetică unilaterală, şi încep să exploreze modul în care energiile regenerabile pot ajunge să se încadreze, sau chiar să domine strategiile lor energetice în sens mai larg.

„Dobânzile mai mici de pe pieţele de capital mature forţează investitorii să caute oportunităţi dincolo de graniţe şi în noi sectoare. Industria românească de energii regenerabile – şi odată cu ea consumatorii de energie din întreaga ţară – pot fi un beneficiar major al acestei tendinţe, în cazul în care guvernul va oferi investitorilor politici şi reglementări integrate, pe termen lung.

De asemenea, se conturează o altă tendinţă majoră la nivel global, caracterizată de o colaborare mai strânsă între sectorul public şi cel privat în măsură să asigure implementarea de măsuri de reformă adecvate obiectivelor pieţei. Pieţele care adoptă astfel de bune practici vor culege roadele”, consideră Vasilică.