Gazele naturale, dar și energia nucleară constituie un elemente importante al securității în aprovizionare pentru Ungaria, spune Ferencz I. Szabolcs, președintele Consiliului de Administrație și CEO al FGSZ, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din Ungaria. Dezvoltarea infrastructurii pe parcursul ultimilor zece ani a creat o solidă capacitate de tranzit transfrontalier pentru gazele naturale între Ungaria și vecinii săi și în general, în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Ungaria intenționează să elimine treptat producția de energie pe bază de cărbune până în 2025 și să construiască noi centrale electrice pe gaz, iar FGSZ este nerăbdătoare să coopereze cu partenerul său român Transgaz în domeniul hidrogenului, a declarat Ferencz I. Szabolcs pentru Energynomics.
Care este părerea dumneavoastră cu privire la ˝taxonomia europeană și despre modul în care poate fi asigurat un mix energetic optim în Ungaria și în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est în viitorul apropiat, luând în considerare, de asemenea, Green Deal, Fit for 55 și schemele generoase de finanțare ale UE (Fondul de Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Justă)?
În perioada în care a fost conceput actul delegat al taxonomiei, unele state membre au sprijinit includerea gazelor naturale, în timp ce alte țări erau strict pronucleare. Ungaria se află la intersecția celor două grupuri, deoarece atât gazele naturale, cât și energia nucleară se constituie în piloni importanți al securității aprovizionării cu energie în Ungaria. Al treilea pilon este energia regenerabilă. În 2020, de exemplu, ponderea gazelor naturale în resursele de energie primară din Ungaria a fost de aproximativ 33%, în timp ce singura centrală nucleară din Ungaria a reprezentat mai mult de 40% din producția internă de energie. Unul dintre principiile politicii energetice a Uniunii Europene a fost întotdeauna că statele membre sunt libere să-și aleagă propriile mixuri energetice. Tot astfel, regulamentul privind taxonomia – în care atât investițiile în gaze naturale, cât și cele în energie nucleară sunt clasificate drept activități durabile – permite țărilor UE să își aleagă propriile căi de decarbonizare.
Poate că permite acestor țări să urmeze chiar „modelul maghiar”. Dezvoltarea infrastructurii pe parcursul ultimilor zece ani a creat o solidă capacitate de tranzit transfrontalier pentru gazele naturale între Ungaria și vecinii săi și în general, în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Ungaria intenționează să elimine treptat producția de energie pe bază de cărbune până în 2025 și să construiască noi centrale electrice pe gaz. Interconectoarele FGSZ pot ajuta la distribuția gazelor naturale în regiune, permițând astfel și altor țări să elimine treptat generarea de energie pe bază de cărbune. Totul depinde dacă există suficient gaz în conducte, iar ultimele luni au arătat clar beneficiile diversificării surselor de gaze naturale. Producerea de gaze naturale, biometan sau transportul de GNL nu este de competența FGSZ, dar sperăm că, taxonomia va stimula noi investiții și în acest segment – iar schemele de finanțare ale UE pe care le-ați menționat vor fi, sperăm, aliniate și ele cu prevederile din taxonomie.
Care ar trebui să fie strategia regiunii noastre pentru a avea rețele mai bine pregătite pentru integrarea surselor regenerabile?
În cazul sectorului gazelor, adaptarea rețelei pentru surse regenerabile înseamnă să pregătești sistemul pentru injectarea de hidrogen sau amestecuri hidrogen-gaz natural. În ceea ce privește biometanul, față de gazul natural, nu există o diferență semnificativă din perspectiva operatorului de transport, prin urmare hidrogenul este cel care necesită mai multă atenție. Comisia Europeană și-a lansat proiectul de strategie pentru hidrogenul și gaz decarbonizat în decembrie anul trecut, Acesta stabilește regulile pentru primii câțiva ani ai unei economii europene a hidrogenului și, ca atare, succesul sau eșecul ambițiilor UE privind hidrogenul depind în mare măsură de reglementare bine adaptată obiectivelor.
Totuși, draftul pachetului pentru gaze decarbonizate nu include multe numere-țintă sau obiective. Astfel, intră în competența operatorilor de infrastructură și a statelor membre să aleagă modul în care se pregătesc cel mai bine pentru transportul transfrontalier de hidrogen. În același timp, țările ar trebui să-și alinieze dezvoltarea sistemului pentru a evita apariția de „puncte albe” pe harta europeană a hidrogenului. În acest context, „puncte albe” înseamnă interconexiuni din rețeaua europeană de gaze care nu permit transportul transfrontalier de volume semnificative de hidrogen. FGSZ este nerăbdătoare să coopereze cu partenerul său român Transgaz în domeniul hidrogenului cu la fel de mult succes cum am cooperat deja în transportul gazelor naturale. De anul trecut suntem membri ai Coloanei vertebrale europene pentru hidrogen (the European Hydrogen Backbone – EHB) și speranța mea sinceră este că și Transgaz se va alătura inițiativei în curând. EHB integrează 29 de operatori europeni de transport de gaze naturale și are în vedere realizarea a 40.000 km de conducte de hidrogen până în 2040. Este o organizație care reunește majoritatea operatorilor de transport de gaze europeni, un motor pentru dezvoltarea viitoarei rețele de hidrogen.
Un alt factor important atunci când discutăm dezvoltarea rețelei pentru regenerabile în regiune este să ne propunem să evităm o „tranziție energetică cu două viteze”. Aceasta nu este atât de mult o strategie regională, cât un apel către Uniunea Europeană de a nu discrimina între operatorii de infrastructură de gaze naturale (OTS) care lucrează în diferite regimuri de separare (unbundling). De exemplu, în forma actuală a propunerii, ar fi imposibil pentru OTS care operează în cadrul unui model de separare ITO să participe la dezvoltarea sistemului de hidrogen, ceea ce amenință serios eforturile din Austria, Germania, Ungaria sau Franța.
Care ar trebui să fie strategia comună în domeniul gazelor naturale pentru a deveni mai puțin dependenți de importurile de gaze de la Gazprom?
Regiunea noastră a făcut pași mari în ultimul deceniu pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale. După ce se va finaliza construcția conductelor polono-slovacă și polono-lituaniană – sperăm că înainte de jumătatea anului – coridorul de gaze nord-sud va fi în sfârșit pus în funcțiune. Un alt proiect cu gestație lungă, terminalul de LNG de la Krk, a intrat în operare comercială la începutul anului 2021, iar luna trecută a fost luată decizia de investiție pentru terminalul de LNG al Greciei de la Alexandroupolis.
Nu în ultimul rând, ne așteptăm în continuare ca gazele românești din Marea Neagră, în special cele din zăcământul Neptun Deep, să ajungă pe piață mai devreme sau mai târziu. Cooperarea regională și lichiditatea pieței românești sunt susținute de eforturile comune ale Transgaz și FGSZ, întrucât Ungaria a furnizat României gaze naturale în această iarnă. Faptul că Ungaria poate oferi gaze naturale către România pe fondul unei piețe atât de deficitare arată cât de mult s-a maturizat piața regională de gaze în ultimii ani și că dezvoltarea infrastructurii noastre (realizarea interconexiunii maghiaro-slovace, extinderea capacităților la granița româno-maghiară și conectarea Balkan Stream la sistemul regional) este benefică pentru o regiune extinsă). Există încă loc pentru îmbunătățiri, iar sursele de gaz din Marea Neagră ar putea contribui în mare măsură la diversificarea surselor de aprovizionare pentru Europa.
Cum au fost afectate principalii indicatori și rezultatele finale de creșterea prețurilor la toate activele energetice? Măsurile recente de limitare a prețurilor au afectat capacitatea de investiții pentru viitor?
Transportul gazelor naturale este o afacere reglementată, cu tarife reglementate și, ca atare, investițiile și costurile operaționale ale companiei pot fi recunoscute prin sistemul de tarife. Cu toate acestea, chiar dacă costurile noastre pot fi recunoscute în tarife la momentul în care aceste tarife sunt stabilite de către Autoritatea pentru Energie din Ungaria, creșterea prețurilor la energie și la mărfuri ne afectează grav pe termen scurt. De exemplu, compresoarele noastre de gaze naturale consumă mult gaz, aproximativ 0,5% din consumul total al Ungariei, iar pentru a ne desfășura operațiunea, trebuie să menținem un anumit nivel de presiune în conducte. Efectele negative ale prețurilor mari la gaze depășesc cu mult câștigul obținut prin reducerea consumului față de nivelul obișnuit, survenită ca urmare a reducerii fluxurile de gaze din sistem. Toți indicatorii pieței semnalează că aceasta este „noua normalitate”, iar prețurile energiei vor rămâne la niveluri record pentru o perioadă.
Totuși, impunerile de reglementare nu înseamnă că nu avem nici un stimulent pentru a fi cât mai eficienți posibil – dimpotrivă, am fost întotdeauna conștienți de consumul nostru de energie, o chestiune devenită într-adevăr și mai relevantă odată cu actuala criză energetică. Am văzut deja primele rezultate ale „noului normal de funcționare”, întrucât FGSZ a depășit cifre de afaceri prognozată pentru 2021 cu 3%, într-un an în care totul a fost împotriva noastră – dincolo de prețurile mari la energie, am pierdut și o parte considerabilă din venturi obținute din tranzit ca urmare a modificărilor rutelor de aprovizionare.
Ungaria se află într-o poziție bună, deoarece FGSZ are 6 interconexiuni cu cele 7 țări vecine. OTS-urile de gaze naturale și-au „făcut temele” în ultimul deceniu și au creat o rețea paneuropeană bine interconectată, capabilă să răspundă nevoilor pentru toți consumatorii din UE. Planurile noastre de investiții se referă la primele active de hidrogen și ar putea viza și reducerea emisiilor, zonă în care lucrăm împreună cu mai multe părți interesate din industrie și cu factorii de decizie.
Ce proiecte verzi aveți în vedere pe termen mediu și lung pentru rețeaua de conducte?
Avem foarte multe proiecte verzi pentru rețeaua noastră și, în curând, vom începe să implementăm primele etape din Strategia de Reducere a Emisiilor – mai multe proiecte din domeniul eficienței energetice, al reducerii emisiilor de metan sau CO2 și al pregătirii pentru hidrogen vor fi cuprinse în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei din Ungaria. Piatra de temelie a oricărei strategii de succes pentru reducerea emisiilor este o evaluare amănunțită a activelor companiei. În 2021, am demarat un proiect care inventariază scurgerile de metan care apar în rețeaua FGSZ și evaluează potențialul reducerii de emisii de CO2. Înainte de aceasta, nu aveam măsurători complete cu privire la metan și trebuia să folosim aproximări atunci când calculăm emisiile și după finalizarea acestei evaluări. Odată ce am finalizat această evaluare, avem o imagine mult mai clară a zonelor în care trebuie să realizăm investiții pentru reducerea emisiilor.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
