Ponderea investițiilor străine directe (ISD) în PIB-ul României a crescut la 35% în anul 2024, față de anii ’90, arată reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC). În același timp, și cu ajutorul ISD, economia țării a crescut de 10 ori, de la 36 la 355 miliarde euro în anul 2024. Atât FIC, cât și o parte importantă dintre companiile membre au o istorie de aproximativ 30 de ani de activitate în România, ce a adus investiții, locuri de muncă, taxe plătite, dar și angajamentul de termen lung pentru dezvoltarea României.
Reprezentanții FIC au punctat, în cadrul unui eveniment, că 51% din cifra de afaceri a companiilor din România este reprezentantă de companii cu capital străin, adică peste 275 mld. euro din economia țării în anul 2023. Exporturile ISD reprezintă 69% din total exporturi. Companiile cu capital străin angajează peste 1,3 milioane salariați, în care investesc de 1,5 ori mai mult decât media națională și care mențin același raport și când vine vorba de productivitatea muncii (profit per salariat) și profitabilitate.
O analiză mai detaliată bazată pe datele celor 110 companii FIC arată că acestea au avut o contribuție totală la bugetul statului de aproape la 82 de miliarde de lei în 2023 (reprezentând peste 18% din veniturile curente colectate de stat). În același timp, au transferat la buget TVA și accize de peste 31% din totalul TVA și accize colectate de stat. Investițiile companiilor FIC reprezintă 43% din cheltuielile de capital public conform execuției bugetului consolidat. Angajații din companiile FIC, aproximativ de 191.000 de persoane, au câștigat un salariu mediu net aproape dublu față de salariul mediu net din economie.
Liderii companiilor FIC au discutat, în cadrul unui eveniment, alături de Președintele Interimar al României teme strategice pentru dezvoltarea economiei, precum raitingul de țară și reforma fiscală; securitate și sectorul de apărare; strategia pentru atragerea investițiilor; absopția fondurilor europene; piața de capital; sănătatea și educația; reducerea birocrației și digitalizarea administrației publice; tranziția energetică și țintele climatice; noile priorități UE pentru sectorul industrial.