Bogdan Tudorache
Raportul asupra investițiilor străine directe (ISD) realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), ajuns la a doua ediție în 2020, arată că în România, fluxurile de ISD au înregistrat o valoare netă negativă de -338 milioane euro în primele cinci luni din 2020, față de o valoare netă pozitivă de +2.059 miliarde euro în aceeași perioadă din 2019. În plus, conform datelor BNR, ISD au scăzut în 2020 cu 60,38% față de 2019.
”Ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor, precum Invest Romania. Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții”, se arată în raportul consultat de energynomics.ro.
România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, adică 81,12 mld. euro în anul 2018. Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele ISD au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.
Chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferențele se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune, dacă nivelul ISD este raportat la PIB sau la numărul de locuitori. Deși mai puțin expusă războiului comercial dintre SUA și China, România poate fi afectată indirect, prin creșterea incertitudinii, scăderea încrederii investitorilor și amânarea deciziilor de investiții.
Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.
Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov, se mai arată în studiu.