###author###
Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investors Council, FIC) susţine că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale, cunoscut şi drept „taxa pe stâlp”, va crea distorsiuni puternice în rândul companiilor, punând presiune pe bugetele firmelor private şi afectând construcţii deja amortizate şi scoase din gestiune, unde colectarea nu ar trebui aplicată. FIC cere rediscutarea taxei, prin consultarea mediului de afaceri.
„Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurată de fiecare în parte. Cu toate că înţelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, şi pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autorităţile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală”, susţine Şerban Toader, membru în board-ul FIC.
„Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-vă că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune şi pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală”, a declarat preşedintele CIS, Mihai Bogza, citat de Agerpres.
Industria energetică va fi cea mai greu lovită de taxa pe construcţii speciale de 1,5%, aşa-numita “taxă pe stâlp”, iar la doar câteva zile până la prima încasare prevăzută pentru data de 26 mai 2014, nu este clar ce impact va avea şi cum va fi aplicată.
“Taxa pe construcţii speciale ridică numeroase probleme, investitorii trebuie să-şi asigure fonduri suplimentare întrucât nu ştiu cum va fi calculat acest impozit. Asta aruncă în incertitudine bugetele multor companii”, a declarat pentru energynomics.ro un expert în fiscalitate.
“România este o ţară unde incertitudinile legislative se ţin lanţ, alături de birocraţie şi un nivel ridicat al corupţiei. Asta afectează investiţiile curente, dar şi viitoare”, a mai spus sursa citată.
Conform unor estimări, taxa pe stâlp ar putea stoarce companiile româneşti de peste 1,5 – 2 miliarde de lei anual.
FIC vrea rediscutarea taxei
În scopul reliefării impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri a iniţiat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.
„38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget”, a spus Daniel Anghel, membru în consiliul director al FIC.
„Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 – 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil”, a mai spus Anghel.
La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.
Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.
La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.
