Producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, solicită Guvernului tratament echitabil și înlesnire administrativă pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile. Companiile acuză interpretări abuzive din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și un proiect de ordonanță de urgență care ar favoriza “entități ale Statului Român”, în dauna restului investitorilor.

Redăm mai jos integral comunicatul comun al RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), care solicită Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU.

Prevederile Proiectului OUG încalcă normele de concurență și de ajutor de stat și perturbă competitivitatea pe piața de energie prin derogarea exclusivă de la limita de 50 de hectare pentru obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național și concesionarea directă a terenurilor de către Agenția Domeniilor Statului a terenurilor. În contextul în care entitățile publice acționează pe piață în competiție directă cu operatorii privați, dezvoltând capacități energetice indistinctibile, nu există nicio justificare obiectivă pentru exceptări legislative în considerarea unui interes național superior. Măsurile preconizate conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene, ca urmare a modificării condițiilor schimburilor comerciale într-un mod care contravine interesului comun.

Din preambulul Proiectului OUG rezultă că doar societățile deținute de stat vor beneficia de Măsurile prevăzute în document. Cităm din actul normativ: „se impune modificarea Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul derogării în cazul proiectelor implementate de entități ale Statului Român”. Conform Comunicării Comisiei Europene „un stat membru care introduce o diferențiere între întreprinderi trebuie să fie în măsură să demonstreze că aceasta este justificată de natura și economia generală a sistemului în cauză.” În cazul de față, nu există niciun element obiectiv relevant de diferențiere între societățile deținute de stat și cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăți dezvoltând același gen de proiecte și fiind competitori pe aceeași piață.

Ca formă de justificare, Nota de Fundamentare menționează expres „blocajul total” cauzat de modificările aduse Legii fondului funciar. Subliniem că această situație nu este rezultatul amendamentelor recente, ci al interpretării arbitrare a Legii 254/2022 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care blochează sistematic procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan prin refuzul de a emite avizul privind clasa de calitate pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. MADR își motivează acțiunile prin referire la procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile, act normativ care nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcțiilor, limitându-se doar la a introduce o nouă excepție referitoare la proiectele regenerabile de mici dimensiuni. Ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile, în contradicție vădită cu dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor.

În Adresa transmisă Premierului României, Nicolae Ciucă, Asociațiile de profil au prezentat soluțiile legislative pentru eliminarea blocajului pentru toți investitorii din piață, respectiv deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha, prin unul dintre următoarele mecanisme:

• introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor și de suprafața terenului;

sau

• introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiții care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depășesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 și 921 alin. (1) din Legea 18/1991 și art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeței relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții).

RPIA, RWEA și PATRES solicită reanalizarea Proiectului OUG și modificarea acestuia în sensul eliminării prevederilor prin care se implementează Măsurile pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU. Cerem, așadar, deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha pentru toți investitorii. Atingerea țintelor naționale și europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune și colaborarea între sectorul public și cel privat, precum și în baza unui cadru legislativ stabil și predictibil, capabil să asigure menținerea unui mediu concurențial echilibrat.

Despre:

RPIA

Asociația Industriei Fotovoltaice din România, reprezentând un număr de 29 de membri, producători, dezvoltatori, prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei fotovoltaice

RWEA

Asociația Româna pentru Energie Eoliană reprezentând o putere instalată în România de 3 GW de energie eoliană deținută de companii precum Enel, Engie, EDP, CEZ ș.a. în urma unor investiții de peste 5 miliarde Euro și în același timp dezvoltatori și furnizori de servicii conexe acestei industrii

PATRES

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, care cuprinde 109 membri, producători de energie regenerabila din toate sursele (apa, vânt, soare, biomasa) cu o putere instalata de peste 1,8 GW si investiții în România de peste 2,7 miliarde Euro