Luni, 6 iulie, Comitetul pentru Dezvoltare Regională al Parlamentului UE a aprobat înființarea Fondului pentru o Tranziție Justă (FTJ) cu 27 de voturi pentru, 7 împotrivă și 8 abțineri. Votul survine propunerii lansate de Comisie, în ianuarie și poziției adoptate de Consiliul Uniunii Europene, în iunie. Ambele instanțe excludeau din aria de sprijin a Fondului investițiile în sectorul nuclear și în cel al gazelor naturale.
În contradicție atât cu poziția Comisiei, cât și cu cea exprimată de Consiliul de Miniștri, deputații din Comisia REGI au modificat proiectul inițial pentru a permite susținerea de către FTJ a investițiilor în activități legate de gazele naturale. Modificarea propusă de 2 eurodeputați români – Cristian Ghinea și Vlad Botoș – a fost sprijinită de parlamentarii din țări care depind în mare măsură de centralele electrice pe cărbune. „Comisia Europeană poate aproba planuri teritoriale de tranziție justă care să includă activități (pe bază de gaze naturale), dacă acestea se califică drept sustenabile din perspectiva impactului de mediu”, în conformitate cu taxonomia privind finanțările ecologice a UE și „dacă respectă șase condiții suplimentare”, a decis comisia. Gazele naturale ar trebui folosite ca „tehnologie de tranziție”, să contribuie la obiectivele de mediu ale UE în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, prin accelerarea eliminării complete a cărbunelui, să reducă semnificativ emisiile de gaze
cu efect de seră și poluarea aerului și să contribuie la combaterea sărăciei energetice.
Alocarea resurselor financiare
Deputații solicită o creștere semnificativă a bugetului alocat din cadrul financiar 2021-2027 (de la 11,27 miliarde de euro în prețuri curente, la 25,35 miliarde de euro în prețuri 2018, cuantum denumit și „principal”). Această sumă urmează să fie suplimentată cu 32,8 miliarde de euro în prețuri curente, așa cum este propus în mecanismul pentru redresare economică post Covid-19.
Textul mai include crearea unui „Mecanism de compensare ecologică”, care să permită ca 18% din totalul resurselor FTJ să fie alocate în funcție de viteza cu care statele membre își reduc emisiile de gaze cu efect de seră, raportate la cel mai recent nivel mediu al Venitului Național Brut. În plus, 1% din sumele totale ar fi alocate în mod specific insulelor, iar 1% pentru regiunile ultraperiferice.
Cum FTJ este conceput pentru a sprijini comunitățile cele mai vulnerabile din fiecare regiune, eurodeputații cer o rată de cofinanțare de până la 85% din costurile pentru proiectele eligibile.
Lărgirea sferei de aplicare
Deputații au convenit că sfera de aplicare a FTJ ar trebui să fie mai largă, cu accent special pe coeziunea socială și să conducă la crearea de locuri de muncă. Activitățile susținute de Fond ar urma să includă, de asemenea: microîntreprinderi, turism durabil, infrastructură socială, universități și instituții publice de cercetare, tehnologii de stocare a energiei, încălzire urbană cu emisii reduse, mobilitate inteligentă și durabilă, inovație digitală, inclusiv agricultură digitală și de precizie, proiecte de luptă împotriva sărăciei energetice, precum și cultura, educația și întărirea comunității.
După votul din comisia REGI urmează votul în plenul Parlamentului, în septembrie. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul de Miniștri al UE trebuie să accepte aceeași formă a textului înainte ca acesta să fie adoptat.