Utilizarea și exploatarea pe scară largă a energiei geotermale ar putea fi facilitată în România prin revizuirea Legii Minelor, semnalează Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) într-un document de poziție publicat recent. FPPG a lansat un website dedicat energiei geotermale unde prezintă beneficiile pentru comunități și potențialul favorabil la nivel național, descrie tehnologia energiei geotermale în buclă închisă și demontează câteva mituri. Totodată, pornind de la potențialul geologic al României, FPPG propune actualizarea cadrului legislativ pentru a reflecta cerințele tehnologiei sistemelor cu circuit închis și pentru a încuraja investițiile.

Alături de resurse regenerabile de energie precum soarele, apa, vântul și masa vegetală, energia geotermală reprezintă o posibilitate ecologică de a exploata căldura internă a planetei. Aceasta vine și cu avantajul de a nu varia în funcție de condițiile meteo și momentul zilei. Energia geotermală este o sursă fiabilă, abundentă și curată, menționată în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), precum și în Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor.

Potențialul geologic al României

Resursele geotermale sunt cunoscute și valorificate în România din anii 1960, reamintește FPPG. “Peste 250 de foraje efectuate la adâncimi cuprinse între 800 și 3.500 de metri au indicat prezența resurselor geotermale de entalpie joasă (40-120°C).” Explorarea tradițională implică o serie de limite între care în principal faptul că cererea de agent termic trebuie să fie amplasată în apropierea sursei de apă termală, iar aceasta trebuie să se găsească la temperaturi foarte ridicate. De aceea, utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidențiale este puțin răspândită (un exemplu este Oradea), în ciuda faptului că România se află printre primele cinci țări europene cu potențial de energie geotermală.

Echiparea și exploatarea experimentală a peste 100 de foraje în ultimii 25 de ani a permis evaluarea căldurii exploatabile din aceste resurse geotermale, afirmă FPPG.

„Sistemul în circuit închis presupune forarea la mare adâncime și introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică (…). Asemănător unui radiator prin care este recirculată apa, sistemul de conducte captează căldura subterană a rocilor magmatice și o aduce la suprafață sub formă de lichid fierbinte, care este apoi transformat în cadrul centralei de cogenerare atât în energie electrică, cât și în energie termică.”

Sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) reprezintă o soluție pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, consideră FPPG. România poate valorifica astfel nu doar resursele naturale, ci și tradiția îndelungată în operațiunile de foraj, precum și expertiza profundă în acest domeniu. Avantajele evidențiate de FPPG sunt:

• Absența fracturării;
• Poate garanta o sarcină de bază permanentă (24/7) în producția de energie electrică;
• Costuri competitive în comparație cu sursele regenerabile;
• Amprenta la sol extrem de redusă a tehnologiei;
• Operațiunile silențioase;
• Absența oricăror elemente supuse coroziunii/eroziunii/depunerii;
• Impact social minim al operațiunilor

Ce lipsește din legislație

Explorarea energiei geotermale este reglementată de Legea Minelor nr. 85/2003. Potrivit FPPG, definirea căldurii geotermale este o problemă esențială pentru reglementarea adecvată a sectorului. “În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiția ‘resurselor minerale’ sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincție este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât și pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare și monitorizare adecvată a operațiunilor legate de captarea căldurii geotermale.”

Legislația în vigoare impune elaborarea unor norme de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru a reglementa căldura geotermală. În același timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiția petrolului sau a rezervelor de petrol, constată FPPG. “În plus, în timp ce în cazul țițeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece această resursă nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare.”

Propunerile FPPG

FPPG recomandă o abordare legislativă unică pentru reglementarea energiei geotermale, pornind de la Legea Minelor 85/2003, care reprezintă cadrul legislativ principal și nu de alte acte legislative existente:

• Prelungirea la treizeci de ani a perioadelor prevăzute de lege pentru permisele de foraj este necesară, având în vedere că proiectele în circuit închis necesită cel puțin trei ani de la stadiul inițial de dezvoltare până când devin pe deplin operaționale.
• Componenta de costuri inițiale semnificative asumate de entităţile care dezvoltă proiectul este un factor important care trebuie luat în considerare.

Pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor de energie geotermală pe termen lung în România este nevoie de o definiție clară a energiei geotermale, un proces de autorizare simplificat/unic, cu criterii transparente pentru cererile investitorilor, acces facil la procedurile de autorizare și termene rezonabile, precum și de eliminarea sarcinii fiscale asociate cu documentația de reglementare.