Energia geotermală reprezintă una dintre cele mai fezabile resurse în tranziția verde, iar sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) sunt o soluție pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, consideră experții Federației Patronale Petrol şi Gaze (FPPG).
Aceştia au explicat, la o întâlnire cu presa, că tehnologia cu buclă închisă, utilizată deja în Canada, Germania şi SUA, prezintă avantaje cheie semnificative în raport cu sistemul convențional, printre care se numără absența fracturării, posibilitatea de a exploata energia geotermală indiferent de disponibilitatea acviferelor de apă caldă din apropierea centralei de cogenerare, lipsa riscurilor legate de seismicitatea indusă, absența oricăror elemente supuse coroziunii/eroziunii/depunerii şi legătura directă între oraşele unde există cerere şi resursele de apă caldă, conform Agerpres.
Sistemul în circuit închis presupune forarea la mare adâncime şi introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300 grade. Se introduce apă din sursă proprie în conductele termoconductoare, apă ce va capta căldura rocilor. Apa revine la suprafață prin termosifon natural şi ajunge la centrala de cogenerare, unde se produce atât energie electrică, cât şi energie termică.
„Tehnologia abia a apărut şi nu a început să fie încă folosită în România. (…) Companiile de petrol şi gaze care operează în România au capacitatea necesară pentru asigura transferul de tehnologie de foraj pentru a implementa şi utiliza tehnologia cu circuit închis. Amprenta la sol este foarte mică, nu se ia din circuitul agricol, pentru că trebuie făcută în zone unde există activitate industrială. Nu există fracturare, nu depinde de anotimp. Este un ciclu ce funcționează 24 de ore, şapte zile pe săptămână, fără probleme”, au explicat experții FPPG.
Potrivit acestora, în Canada, bucla de testare este în funcțiune din 2019, în timp ce în Germania operațiunile de foraj sunt încă în curs de desfăşurare.
România se află printre primele cinci țări europene cu potențial de energie geotermală, în prezent fiind efectuate explorări în 24 de situri, însă dispune de un număr mult mai mare de surse subterane de ape geotermale.
Experții FPPG au subliniat că mai multe locații din vestul României, aproape de granița cu Ungaria, prezintă condiții geologice adecvate pentru dezvoltarea unor proiecte geotermale şi pentru aplicarea sistemelor de captare a căldurii în circuit închis. Mai multe oraşe din România sunt deja interesate de explorarea şi utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidențiale, precum Arad, Timişoara, Oradea.
O problemă în implementarea unor astfel de proiecte ar fi însă numărul redus de instalații de foraj foarte mari care pot face astfel de lucrări, la nivel european fiind doar puțin peste 15 astfel de instalații, motiv pentru care „există bătaie între țări pentru a le rezerva”.
Costul inițial al unei astfel de instalații este foarte ridicat, de cel puțin 100 milioane de euro pentru o buclă, însă ulterior costurile operaționale sunt foarte mici.
Pentru a putea utiliza însă aceste resurse geotermale sunt necesare o serie de modificări legislative şi, printre recomandările făcute de reprezentanții FPPG autorităților, se numără amendarea Legii minelor.
„Aici considerăm noi că se poate eficientiza cel mai rapid. Sunt doar câteva completări pentru a încuraja investițiile acestea semnificative pe termen lung. Vom vedea în ce măsură se va putea pune problema şi de subvenții. Dar noi, în prima fază, vrem doar să vedem disponibilitatea la dialog. Suntem în situația în care vrem să vedem cum se discută transparent despre cum ar putea românii să beneficieze cât mai repede de această resursă care, în mod evident, le va scădea facturile pe care mulți dintre ei le consideră mari în ziua de azi. Avem nevoie de prelungirea la 30 de ani a perioadelor prevăzute de lege pentru permisele de foraj.(…) Ar trebui să ne apropiem mai mult de modul în care se reglementează industria de petrol şi gaze, fiind mult mai similară cu ea.(…) Pe componenta de costuri, în mod evident, vor fi asumate de către privați şi vom vedea în ce măsură treaba asta va conta în toată reglementarea şi aspectele fiscale dintr-o lege care ar putea să reglementeze. Există şi opțiunea revizuirii Legii 123, dar din punctul nostru de vedere nu este oportun. Aşteptăm să vedem dacă statul român consideră că este mai oportun. Vom putea să luăm în calcul şi asta, dar din punctul nostru de vedere este foarte clar, în urma analizei întregii industrii, că Legea minelor 85/2003 ar fi cea mai rapidă cale pentru a ajunge la dezvoltarea acestor proiecte”, au precizat experții Federației de Petrol şi Gaze.
Ei au subliniat că, la începutul acestui an, Parlamentul European a votat în favoarea Rezoluției pentru stabilirea unei strategii europene privind energia geotermală, iar preşedinția ungară pune foarte mult accent pe aceasta.
„Noi considerăm că există, pe lângă exemplele pozitive pe care le-am discutat, cu Germania, Canada şi Statele Unite, un context internațional care permite un dialog mai fructuos pentru această reglementare şi sperăm să fim şi noi, ca români, parte la acest dialog european despre cum putem să beneficiem pe tot continentul de această resursă, care mi se pare una dintre cele mai fezabile în tranziția verde. Foarte mare parte din tranziția verde este idealistă, ne bazăm pe mult optimism. Considerăm ca sunt fundamente mult mai reale pentru o tranziție corespunzătoare şi de aceea ne-am pune, la o adică, banii pe masă pentru asta. Ce ne trebuie concret, este o definiție clară, un proces de autorizare simplificat…”, a conchis unul dintre experții FPPG.
Conform datelor Federației, ca parte a proiectului său geotermal de roci uscate şi calde, una dintre cele mai importante companii de petrol şi gaze din România colectează în prezent date de subsol în vestul României, urmând să lanseze execuția primului foraj pilot în buclă la finele anului 2025 şi în primul trimestru al anului 2026.
În prezent, explorarea şi exploatarea resurselor minerale, inclusiv a energiei geotermale, este reglementată de Legea Minelor nr. 85/2003. Resursele minerale reglementate de această lege includ, printre altele, apele geotermale şi gazele aferente, precum şi apele minerale terapeutice şi resturile minerale reziduale.
„Definiția căldurii geotermale este o problemă esențială pentru reglementarea adecvată a sectorului. În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiția „resurselor minerale” sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincție este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât şi pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare şi monitorizare adecvată a operațiunilor legate de captarea căldurii geotermale. Pe baza analizei legislației în vigoare, se poate concluziona că orice nouă încercare de reglementare a definiției căldurii geotermale va necesita elaborarea unor norme care să se subsumeze definiției utilizate de Legea Minelor nr. 85/2003. În plus, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea cu experiență aprofundată în reglementarea exploatării energiei geotermale şi, în special, în ceea ce priveşte reglementarea operațiunilor de foraj subteran implicate. În acelaşi timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiția petrolului sau a rezervelor de petrol. În plus, în timp ce în cazul țițeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece această resursă nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare”, menționează FPPG.