România se află într-un moment de răscruce, la intersecția dintre securitatea energetică europeană, transformare industrială și imperative climatice. În acest context complex, puține voci oferă o perspectivă mai avizată decât cea a lui Franck Neel. În cadrul podcastului „WATTs Next”, realizat de Energynomics, Neel a discutat pe larg cu Gabriel Avăcăriței și Paul Șerbănescu despre provocările și oportunitățile tranziției energetice. În calitate de membru al Directoratului OMV Petrom și președinte al Federației Patronale a Energiei din România, Neel conturează un parcurs nu doar pentru compania pe care o reprezintă, ci și pentru realinierea strategică a întregului ecosistem energetic românesc.
Neptun Deep – ancora securității energetice
Neel afirmă limpede: „Gazul este combustibilul tranziției” și îl plasează în centrul strategiei OMV Petrom și al evoluției energetice mai ample a României. El subliniază dubla relevanță a gazului natural: „Este important pentru că vorbim despre resurse românești” care ne ajută „să devenim un jucător regional”. Referindu-se la impactul economic, Neel face referire la un studiu comandat de Federația Patronală a Energiei: „Cu 1 miliard, generezi 6 miliarde în termeni de PIB și 3 miliarde în termeni de taxe – directe și indirecte”. El concluzionează că acest impact „este cu adevărat important”, subliniind rolul gazelor naturale nu numai pentru securitatea în aprovizionare, ci și ca element „strategic” pentru economia națională.
Pentru Franck Neel, proiectul offshore Neptun Deep este piatra de temelie a viitorului energetic al României. Mai mult decât o investiție majoră în infrastructură, el reprezintă o schimbare strategică esențială. „Acestea sunt resurse românești. Este important să le extragem, pentru că sunt deja aici”, explică el. Totodată, proiectul contribuie la repoziționarea României într-un rol regional activ, și nu doar la nivel aspirațional – ci deja în derulare, prin poziționarea OMV Petrom ca un actor cheie în comerțul cu gaze și electricitate, din Grecia până în Ungaria și Moldova.
Proiectul avansează potrivit planificării – la timp, în buget și cu standarde ridicate de siguranță. Operațiunile de foraj vor începe în 2025, iar Neel subliniază performanța remarcabilă de a înregistra 2,5 milioane de ore de lucru fără incidente. Construcția platformei este în desfășurare, iar începerea producției este estimată pentru 2027. În combinație cu producția onshore deja existentă, România se consolidează ca furnizor regional de gaze naturale.
O strategie de investiții ancorată în realitățile tranziției
Strategia OMV Petrom pentru 2030, lansată în 2021, se bazează pe trei piloni: combustibilii tradiționali, dezvoltarea regională a gazelor și energiile noi. „Direcția privind tranziția energetică rămâne aceeași – ținta noastră este 2030”, afirmă Neel. Totuși, traseul este permanent recalibrat. „Uneori, trebuie să adaptezi direcția și să reorientezi anumite investiții.”
În acest sens, compania și-a intensificat ambițiile în domeniul regenerabilelor și a redefinit strategia pentru biocombustibili, concentrându-se pe SAF – combustibil sustenabil pentru aviație. Transformarea OMV Petrom depășește granițele naționale: în 2025 sunt planificate operațiuni de explorare în apele bulgărești ale Mării Negre, folosind expertiza acumulată în proiectul Neptun Deep. Această abordare integrată reflectă o strategie regională în care România joacă un rol central.
Regenerabile, stocare și potențialul nevalorificat al României
Deși gazul rămâne un pilon esențial al tranziției, Neel subliniază potențialul uriaș al României în sectorul regenerabilelor. De la un parc eolian onshore de 650 MW în parteneriat cu Renovatio, la peste 700 MW în proiecte fotovoltaice în curs, OMV Petrom construiește la o scară comparabilă cu cele din Europa de Vest. Un exemplu emblematic este parcul solar de 500 MW dezvoltat pe un teren industrial dezafectat – o dovadă că brownfield-urile pot deveni active verzi.
Avantajul competitiv al României constă în diversitatea resurselor naturale – vânt, soare, apă, geotermal. Hidroenergia este deja matură, dar valorificarea potențialului geotermal este abia la început. Un proiect pilot la Timișoara ar putea deschide drumul pentru aplicații în sistemele de termoficare și chiar pentru producția de electricitate verde.
Biometanul și captarea carbonului reprezintă următoarea frontieră
Tranziția energetică nu se reduce la megawați și molecule – este vorba despre construirea unor ecosisteme. România are oportunitatea de a deveni lider în două domenii esențiale: biometan și captarea și stocarea carbonului (CCS).
„Estimăm un potențial de circa 2 miliarde de metri cubi de gaz verde pe an – adică 20% din consumul actual”, afirmă Neel. Materia primă există – de la deșeuri agricole la resturi menajere – dar lipsesc reglementările necesare. Federația Patronală este implicată activ în discuții cu operatorii de transport și cu autoritățile pentru a debloca acest segment.
În paralel, formațiunile geologice ale României oferă condiții excelente pentru depozitarea pe termen lung a CO₂. OMV Petrom a identificat deja mai multe amplasamente onshore și offshore, iar legislația este în curs de elaborare. „Avem nevoie de o schemă de sprijin, în special pentru stocare.” Federația susține crearea unui cadru de reglementare funcțional și acces la fonduri europene pentru dezvoltarea acestei industrii. Cu sprijinul potrivit, chiar și proiectele-pilot pot deveni mai puțin riscante, iar costurile pot scădea – la fel cum s-a întâmplat în primii ani de dezvoltare a energiei solare în Europa.
În privința hidrogenului, Neel este rezervat. Ținta Comisiei Europene – 20 milioane de tone de hidrogen până în 2030 – i se pare nerealistă. „A existat mitul că electricitatea va fi aproape gratuită și hidrogenul va fi foarte ieftin. Clar nu este cazul.” Deși OMV Petrom investește într-un electrolizor pentru producția de SAF în rafinărie, Neel consideră că politicile ar trebui să fie neutre tehnologic și concentrate pe reducerea emisiilor, nu pe impunerea mijloacelor folosite.
Inovație, digitalizare și viitorul forței de muncă
Departe de a elimina locuri de muncă, Neel vede inteligența artificială și digitalizarea ca acceleratoare ale inovării. „În 35 de ani nu am văzut niciodată atâtea inovații în industria energetică”, spune el, enumerând geotermia, captarea carbonului, SAF și SMR ca fiind doar câteva exemple. În ceea ce privește inteligența artificială (IA), Neel respinge alarmismul: „Există un mit conform căruia IA va distruge locurile de muncă. E doar un mit.” El precizează, „până la urmă, este vorba [doar] de aplicații. Folosim deja aplicații… pentru analiza datelor etc.”. Potrivit lui Franck Neel, inteligența artificială este un instrument, nu o amenințare: „Inteligența artificială trebuie să aducă aplicații în afaceri pentru a îmbunătăți modul în care lucrăm. Așa că da, folosim deja, iar pe viitor vom folosi tot mai mult inteligența artificială.”
Provocarea reală în România nu este lipsa tehnologiei, ci viteza cu care se adaptează instituțiile. Pentru a susține ritmul industriei, este nevoie de reglementări clare, coordonare public-privat și acces eficient la fonduri europene. Deși OMV Petrom a reușit să atragă finanțări – de la PNRR până la Fondul pentru Inovare al UE – amploarea tranziției cere un efort sistemic.
În opinia lui Franck Neel, România are o poziție unică – cu un flux de gaze din Marea Neagră, investiții record în surse regenerabile de energie și o foaie de parcurs credibilă privind captarea carbonului, România ar putea deveni un model pentru tranziția energetică a Europei de Sud-Est. Cu toate acestea, ritmul reformelor legislative, capacitatea de a atrage fonduri și capacitatea de a executa proiecte de infrastructură la scară largă vor determina dacă această promisiune va fi îndeplinită.
Limite de reglementare, limite de finanțare
Ambițiile energetice ale României sunt limitate din ce în ce mai mult nu atât de fezabilitatea tehnică, cât de inerția legislativă. După cum remarcă Franck Neel, „nu există nicio reglementare care să autorizeze injectarea biometanului în rețea” și, deși „lucrurile se mișcă” în ceea ce privește stocarea carbonului, absența unor cadre complet operaționale pentru energia geotermală și CCS continuă să întârzie deciziile de investiții. Fără un răspuns mai rapid și mai coerent dinspre cadrul de reglementare, România riscă să utilizeze insuficient resurse strategice care ar putea-o poziționa ca lider energetic regional.
De asemenea, accesul la finanțare rămâne o linie de vulnerabilitate între ambiție și execuție. În timp ce OMV Petrom a obținut sprijin european pentru electrolizoare și proiecte-pilot de captare a carbonului, Neel este fără echivoc: „Finanțarea este dificilă în România… schemele de sprijin ne ajută să ajungem la o finanțare de 100%”. El avertizează că, în lipsa unor mecanisme financiare structurate, precum cele care au lansat în trecut industria fotovoltaică, tehnologiile noi precum biogazul, SAF sau CCS vor stagna în stadiul de proiect-pilot, privând România atât de beneficiile pentru mediu, cât și de competitivitate industrială.
Deciziile pe care România le va lua în următorii ani vor defini nu doar mixul său energetic, ci și reziliența economică, competitivitatea industrială și influența regională. Cu resurse naturale diverse, expertiză inginerească solidă și o poziționare strategică avantajoasă, țara este ideal plasată pentru a conduce tranziția energetică în Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, deblocarea acestui potențial va depinde de viteaza de reglementare, de coordonarea financiară și de capacitatea susținută de a realiza proiecte la scară largă în ritm constant și la scară mare. Pentru Franck Neel, direcția este clară: tranziția energetică nu mai este o chestiune de alegere, ci de necesitate – una care trebuie gestionată cu echilibru, pragmatism și o înțelegere profundă a capacităților unice ale fiecărei țări. În opinia sa, România este extrem de bine poziționată pentru a face față acestei provocări.
Despre “WATTs Next”
“WATTs Next” este noul podcast produs de Energynomics pentru liderii din domeniul energiei, conceput pentru a oferi o înțelegere clară a persoanelor care modelează industria, perspectivele despre viitor și provocările emergente. Obiectivul principal este de a merge dincolo de răspunsurile standardizate și de a pătrunde în perspectivele personale și profesionale ale interlocutorului.
Interviurile sunt structurate pe trei direcții esențiale:
- Conturarea unui profil personal și professional care să ofere o imagine autentică a parcursului profesional și a valorilor liderului intervievat.
- Analiza celor mai actuale subiecte, pentru a înțelege ce urmează pentru industrie, care sunt implicațiile pentru companii și consumatori și pentru ce ar trebui să ne pregătim.
- Explicarea unor concepte esențiale, prin demontarea miturilor și clarificarea noțiunilor complexe pentru un public mai larg.
