În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult despre securitate energetică, puteți să ne spuneți care sunt cei mai importanți piloni ai strategiei de investiții a companiei?
Este evident deja că în ultimii ani, direcțiile sectorului energetic proiectează o dinamică foarte complexă și pentru a discuta adecvat despre actualul context energetic trebuie să avem în vedere un filtru de înțelegere a schimbărilor și transformărilor care au impact asupra domeniului. Mă refer atât la strategiile asumate la nivel european privind parcursul către o economie curată în tandem cu evoluțiile tehnologice, cât și la actualul context geopolitic care aduce provocări suplimentare. Plecând de la aceste coordonate, securitatea energetică, nu doar națională, ci mai ales regională, a devenit o prioritate la nivelul sistemului electroenergetic interconectat european. Intensificarea programelor de investiții naționale reprezintă principala modalitate de a menține și de a consolida securitatea energetică în acest context.
Din această perspectivă, noi, Transelectrica, în calitate de OTS cu un rol principal în Sistemul Energetic Național (SEN), dar și regional în contextul funcționării interconectate și al cuplării piețelor de energie, susținem un proces activ de adaptare la schimbările din sectorul energetic.
Avem un portofoliu de investiții de circa 2 miliarde de euro pentru următorii 10 ani, dacă includem și perspectiva cablului în curent continuu cu Georgia. Acest portofoliu prevede proiecte esențiale pentru modernizarea infrastructurii energetice în sensul digitalizării, al implementării conceptului SMART GRID, interconexiunilor și extinderii rețelei în vederea integrării noilor capacități de producere a energiei regenerabile.
Cât de avansate sunt aceste proiecte?
Am obținut deja finanțări 100% nerambursabile pentru 9 proiecte, cu o valoare totală de 424 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, proiecte de o complexitate și o importanță majore pentru SEN. Aceasta este cea mai mare finanțare din fonduri europene obținută de-a lungul timpului de Transelectrica. Realizarea acestor investiții va contribui la creșterea capacității de interconexiune cu sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea rețelei electrice de transport a României, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța SEN, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Obiectivele investiționale ale Transelectrica finanțate prin Fondul pentru Modernizare reprezintă 30% din totalul fondurilor obținute de România din acest instrument de finanțare și respectiv 14% din totalul finanțărilor obținute de cele 8 state din Europa Centrală și de Est (România, Cehia, Slovacia, Croația, Lituania, Ungaria, Polonia, Estonia) cu proiecte aprobate.
O etapă importantă în procesul de modernizare a infrastructurii este implementarea SMART GRID la nivelul rețelelor noastre. Dezvoltăm împreună cu partenerii de la DELGAZ GRID proiectul CARMEN, un Proiect de Interes Comun, în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro care urmărește dezvoltarea unei rețele inteligente de transport și distribuție pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite clienților și realizarea de investiții care să asigure respectarea standardelor de performanță obligatorii, prin modernizarea și digitalizarea infrastructurii de energie electrică.
Proiectul a depășit deja o fază importantă, respectiv depunerea cererii pentru finanțare prin Mecanismul Connecting Europe Facility, în data de 31 august 2022, care a demonstrat angajamentul parteneriatului Transelectrica – DELGAZ GRID. În prezent, pregătim includerea CARMEN pe lista a 6-a de Proiecte de Interes Comun la nivelul Comisiei Europene.
Ce rol joacă digitalizarea în planurile de investiții ale Transelectrica?
În aceasta privință, ne concentrăm atât pe investiții pentru retehnologizarea rețelei, cât și în zona de cercetare-inovare, absolut necesară pentru sustenabilitatea schimbărilor la care trebuie să ne adaptăm.
Nu întâmplător, printre cele 9 proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, se află Retehnologizarea stației Alba Iulia în concept de stație digitală – proiect unic în România – și digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice.
Astfel, printr-o abordare complexă în plan investițional, Transelectrica își propune optimizarea la 360 de grade a rețelei electrice de transport.
În concluzie, cred că putem ajunge cu toții de acord cu faptul că există două planuri pe care trebuie să le urmărim pentru eficientizarea sistemelor energetice în sensul securității energetice. Pe de o parte, urmărim, în mod consecvent, accelerarea investițiilor pentru modernizarea și digitalizarea infrastructurii energetice. Pe de altă parte, acordăm o importanță deosebită dezvoltării și menținerii unei constante în cercetarea energetică, deoarece este o resursă fundamentală atât pentru specialiștii cu experiență, cât și pentru tinerii care studiază și încep o carieră în acest domeniu.
Care sunt realizările anului 2022?
Una dintre cele mai mari realizări ale anului 2022 a fost semnarea contractelor de finanțare din Fondul pentru Modernizare. Vorbim despre proiecte care se vor transpune concret, în următorii ani, în indicatori relevanți la nivelul rețelei, precum: o creștere a capacității de transport a RET cu aproximativ 1,700 MW; construirea a circa 480 de kilometri de noi linii electrice aeriene; extinderea a 5 stații electrice cu nivelul de tensiune de 400 kV; retehnologizarea în concept digital a stației Alba Iulia; creșterea capacității de interconexiune cu 600 MW (cumulat pe granițele cu Serbia și Ungaria); implementarea sistemelor de monitorizare a calității energiei electrice în 15 stații; precum și optimizarea și monitorizarea liniilor electrice aeriene prin sisteme digitale.
Anul 2022, chiar dacă a fost unul dificil în contextul pieței de energie, se caracterizează printr-o accelerare clară a proiectelor de investiții și a programelor de mentenanță. Responsabilitățile noastre, ca operator de transport și sistem, sunt imense în actualul context energetic. Dacă discutăm de mentenanța rețelei electrice de transport, trebuie spus că în acest an, am atins deja nivelul de 96% în ceea ce privește gradul de realizare. În perioada următoare avem în vedere activități de amploare în ceea ce privește liniile electrice, dar și stațiile electrice de transformare. Obiectivele pe care le avem sunt cele de creștere a siguranței în funcționare, alimentarea consumatorilor cu energie electrică și dezvoltarea rețelei electrice de transport în vederea integrării surselor de energie regenerabilă.
În prezent, avem mai multe linii pe construcția cărora ne concentrăm și unde am înregistrat progrese în anul 2022. Finalizăm până la sfârșitul anului Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, lucrăm la construirea Liniei 400 kV Gutinaș-Smârdan, o linie care pleacă spre zona Moldova – cofinanțată din POIM – și vom finaliza anul viitor Porțile de Fier – (Anina) – Reșița, în zona Banat, tocmai pentru a pregăti închiderea inelului de 400 kV. Inel de 400 kV despre care se vorbea încă de dinainte de 1989 și care, de data asta, nu mai este o poveste, este o realitate.
Cum stăm la capitolul interconexiuni?
Capacitatea disponibilă pentru comerțul transfrontalier în interfața României s-a dublat în perioada 2015-2021, crescând de la aproximativ 1.500 MW în anul 2015, la aproximativ 3.000 MW în anul 2021. În prezent, avem o capacitate transfrontalieră de 3.000 MW, chiar 3.500 MW pe import. Pentru perioada 2022-2030, Transelectrica își propune proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport care să conducă la creșterea capacității disponibile până la circa 7.000 MW în 2030.
Așa cum spuneam, în anul 2023 vom începe proiectele de finalizare a inelului de 400 kV în zona Banat, proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare. Este important de spus că zona Banatului are potențial în dezvoltarea capacităților regenerabile. Vom construi linia electrică aeriană de 400 kV de la Reșița la Timișoara, Săcălaz și Arad. Cu această ocazie vom mări capacitatea de interconectare cu 600 MW, pentru că vom finaliza și stația de 400 kV de la Reșița și în sfârșit linia de interconexiune cu Serbia – Reșița-Pancevo – va deveni operabilă. Avem încredere că ne vom atinge ținta privind creșterea gradului de interconectare până în 2030.
În același timp, pe plan intern, la Transelectrica, respectiv la operatorii de distribuție, pornind de la cereri de racordare și contracte încheiate, volumul solicitărilor se ridică la circa 37.000 MW, majoritatea fiind în proiecte de energie regenerabilă. Suntem conștienți cu toții că nu se vor face toate, nu știm foarte clar care sunt acele proiecte, dar vom încerca să satisfacem cât mai multe dintre cerințele sistemului. Proiectele din Fondul pentru Modernizare permit construirea de noi linii electrice aeriene de 400 kV. Dintre acestea aș sublinia Medgidia Sud-Constanța Nord, care va permite creșterea capacității de racordare în Dobrogea cu peste 600 MW, precum și Axul Banat, de la Reșița-Timișoara / Săcălaz și Arad, care va permite creșterea capacității de racordare la rețea atât pentru noi consumatori de energie care doresc să-și dezvolte activitățile în zona de vest și de sud-vest, cât și pentru racordarea de noi surse de producere a energiei, în special regenerabile.
Pentru zona de sud-est, dacă ne gândim că vor fi instalate în offshore capacități undeva la 3.000 MW, trebuie să luăm în considerare încă o evacuare de circa 1.500 MW. În condițiile în care vom avea o interconectare și cu Georgia, Azerbaidjan, cu un cablu în curent continuu, am inclus deja în buget pentru anul viitor să facem un studiu și apoi proiectarea pentru un cablu în curent continuu care să meargă pe linia conductelor de gaze de la Tuzla la Podișor și mai departe BRUA, către Europa.
Toate acestea sunt proiecte care durează. Iar pentru că suntem o companie care trebuie să jucăm la nivel regional mult mai mult, este necesar să luăm în calcul să dezvoltăm interconectarea cu Bulgaria, pentru că și Bulgaria are o capacitate și o perioadă de congestie similare cu ale noastre și atunci putem să preluăm și să evacuăm tot prin acest cablu viitor cablu în curent continuu.
În continuare, în afară de zona de offshore, avem eliberate avize de racordare pentru vânt și solar, împreună cu cei care reprezintă OD-uri, de circa 7.500 MW, din care doar Transelectrica a eliberat autorizații de 4.500 MW. La începutul anul, în luna februarie, am avut 2.800 MW, deci s-au obținut în continuare foarte multe avize. Pe de altă parte, constatăm că implementarea nu este la fel de rapidă sau de mare așa cum este volumul de avize emise. În urmă cu 5 luni, aveam la nivelul țării capacitate de producție de circa 18.308 MW, iar astăzi avem 18.637 MW, deci în această perioadă a fost instalat foarte puțin dintr‑o capacitate foarte mare.
Considerați că este necesară adaptarea legislației specifice astfel încât parcursul implementării unei investiții mari, precum sunt cele gestionate de Transelectrica, să fie mai ușor?
Cu siguranță că adoptarea unei legislații similare cu Legea BRUA ar facilita cu mult parcursul unei investiții de infrastructură energetică, investiții care oricum sunt extrem de complexe. Avem inițiative în acest sens și mizăm pe sprijinul forurilor guvernamentale în susținerea demersurilor.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
