Marea Neagră rămâne cea mai importantă promisiune pentru industria energetică din România, atât prin resursele de hidrocarburi disponibile, cât și prin potențialul de energie eoliană. Interes există din partea investitorilor privați; rămân încă de clarificat chestiuni fiscale și de stabilitate legislativă. Tot astfel, rămân a fi limpezite obligațiile privind prevenirea incidentelor de mediu și protecția muncii. Am discutat cu Gabriela Dan, Secretar de Stat si Președinta ACROPO, pentru a descoperi că dacă ținem cont de impactul masiv pe orizontală ale acestor proiecte, lucrurile sunt cu mult mai complicate.
Stimată doamnă Gabriela Dan, conduceți Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO) de doar câteva luni. Prea puțin pentru un bilanț, dar, probabil, suficient pentru o evaluare inițială. Ce ne puteți spune despre Autoritate, din punct de vedere instituțional și funcțional? Este ceea ce trebuie pentru a-și îndeplini sarcinile?
Stimată doamnă Gabriela Dan, conduceți Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO) de doar câteva luni. Prea puțin pentru un bilanț, dar, probabil, suficient pentru o evaluare inițială. Ce ne puteți spune despre Autoritate, din punct de vedere instituțional și funcțional? Este ceea ce trebuie pentru a-și îndeplini sarcinile?Bună ziua și mulțumesc pentru posibilitatea de a vorbi despre ACROPO și atribuțiile Autorității! Am preluat mandatul, atribuțiile și dosarele în lucru încă de pe 9 martie, astfel încât cred că putem vorbi despre un bilanț al activității după primele 3 luni. Pe lângă responsabilitățile administrative legate de funcționarea autorității și semnarea a sute de hârtii, am abordat numeroase subiecte: stabilirea de relații de colaborare și întâlniri cu reprezentanți din Parlament, Guvern și Ministere, instituții publice, operatori petrolieri, asociații de petrolieri, ambasade și autorități competente la nivelul Uniunii Europene. Am participat la evenimente publice – mulțumesc de altfel pentru invitația din 25 martie 2021, de la Spring Cocktail!
De la preluarea mandatului, am încercat să arătăm activitatea de zi cu zi, dar și informațiile de interes public, atât pe site cât și pe pagina noastră de Facebook. Transparența face parte din prioritățile mandatului meu, așa că vă invit să mergeți pe site și chiar să ne spuneți ce am putea ameliora.
Din punct de vedere funcțional doresc să facem pași rapizi către digitalizare, semnarea documentelor în format electronic și transmiterea acestora electronic, precum și către reducerea consumului de hârtie. Trebuie totuși să ne pliem legislației în ceea ce privește arhivarea documentelor, dar și a procedurilor impuse de Guvern în relația interinstituțională. Ne putem lăuda cu un procent de 24% în ceea ce privește semnătura electronică, însă fluidizarea proceselor pentru a deveni digitale este ceva mai lentă decât mi-aș dori. Înainte de 8 martie 2021, lucram cu documente în share-drive și fluxuri de validare documente total digitalizate, fără semnături olografe și ștampilă. Sunt încântată însă că Guvernul dorește ca toate ministerele și agențiile guvernamentale să fie legate într-o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental și pentru aceasta 500 de milioane de euro au fost incluși în PNRR. Avem nevoie de digitalizare pentru eficientizarea tuturor proceselor și mai ales pentru a opri plimbatul hârtiilor între birouri, când totul poate fi la un click distanță.
Revenind la ACROPO, aș dori să menționez că Autoritatea competentă a fost creată în baza Legii 165/2016 care reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei Europene privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, așa cum a fost înțeleasă ea atunci, în 2016. Directiva europeană este în curs de ameliorare, iar noi dorim să aducem îmbunătățiri legislației pentru a permite eficientizarea activității și o aplicare cât mai bună a Directivei Europene. Suntem în acest moment în curs de reevaluarea a Legii 165/2016.
ACROPO lucrează cu operatorii și proprietarii de instalații petroliere (definite ca productive și neproductive). Cheia siguranței operațiunilor este una singură: cooperarea între specialiștii noștri și operatorii/proprietarii instalațiilor productive și neproductive.
Din perspectiva atribuțiilor ACROPO, sunt îndeplinite în prezent toate precondițiile pentru a fi demarate lucrări efective de exploatare a hidrocarburilor la Marea Neagră?
ACROPO a avut dintotdeauna o abordare pro-activă, adică nu am stat să așteptăm să primim o documentație de evaluat, ci am fost deschiși față de operatori / proprietari pentru a le explica procesul, documentele care trebuie depuse, formatul necesar, timpul necesar pentru evaluare și corectare. ACROPO vine mai degrabă cu soluții pentru a ne asigura că operatorii / proprietarii anticipează această fază din proiect și mai ales că ei iau în calcul faza de evaluare a documentelor cu privire la pericolele majore, astfel încât aceasta să fie parte integrantă din planificarea activităților de dezvoltare a proiectelor de exploatare.
Fiecare operator / proprietar are planificare sa, iar documentațiile care sunt depuse la ACROPO nu sunt de natură a împiedica proiectele, ci au doar rolul de a ne asigura că acestea se vor desfășura în condiții de siguranță.
Am fost în acest weekend pe mare, cu vaporul de cercetare al colegilor de la INCD GeoEcoMar și am putut vedea platforma fixă la nivelul sondei Ana din proiectul Midia Gas Development care a fost instalată în această primăvară. Această platformă fixă are 1.100 tone și 110 metri în înălțime, din care 69 de metri se află sub nivelul mării. Platforma a fost fixată prin baterea unor piloni care asigură fundațiile și stabilitatea. Deasupra acestei platforme se va poziționa o altă structură (top-side). Evaluarea documentației primită de ACROPO pentru asemenea operațiuni este urmată de inspecții, pentru a ne asigura de conformitatea elementelor analizate la birou.
V-ați implicat în dezbaterile publice cu privire la potențialul eolian offshore al României. Va avea ACROPO responsabilități directe și în asemenea proiecte?
Experiența mea profesională și timpul petrecut în dezvoltarea proiectelor de eoliene offshore în largul Franței, dar și în alte zone geografice, m-au îndemnat să mă implic pentru a ajuta la dezvoltarea proiectelor de eolian offshore. În mai multe rânduri, am abordat numeroși comisari europeni pe care-i întâlneam la congrese internaționale pentru a-i întreba de ce România nu apărea pe harta proiectelor de eolian offshore. Răspunsul era clar: context politic instabil și defavorabil. Acum însă, în programul actual de guvernare, regăsim ambiții și obiective asumate de guvern, iar la nivel parlamentar există dorința de a crea un cadru legislativ stabil și predictibil.
Este evident că România trebuie sa-și asume tranziția energetică într-o manieră activă, prin încurajarea exploatărilor de gaz care vor face tranziția către resurse regenerabile de tip eolian offshore. ACROPO dorește să facă parte din acest proces de tranziție energetică, iar implicarea noastră în proiectele de exploatare a gazelor și dezvoltarea proiectelor eoliene offshore se va face în limita atribuțiilor legislative și bineînțeles a experienței consilierilor noștri. Avem în mod cert experiența offshore, a dezvoltării proiectelor și a siguranței operațiunilor. Acest lucru nu va trebui reinventat, ci doar adaptat de la hidrocarburi, la eolian offshore. În acest sens, am participat deja la o discuție în Parlamentul României și am inițiat colaborări interinstituționale.
Hidrocarburi și eolian – orice proiect la Marea Neagră depinde de Planul de amenajare a spațiului maritim. În ce stadiu se găsește acest document?
Mă bucur că abordați acest subiect, care a făcut parte dintre prioritățile mele în aceste aproape trei luni de activitate. Pe scurt, ACROPO face parte din Comitetului de amenajare a spațiului maritim, conform HG 406/2017, prin care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea, funcționarea și componența nominală a membrilor Comitetului de amenajare a spațiului maritim. ACROPO a dorit să se implice în cadrul acestui Comitet încă din 2019.
În urma discuțiilor și întâlnirilor cu MDLPA, am înțeles de ce acest Comitet nu a fost convocat niciodată și nu a putut lucra pentru a definitiva Planul de amenajare a spațiului maritim. Este o situație ciudată, iar problema pornește de la HG 406/2017 care definește componența nominală a Comitetului. Când spun componență nominală, spun că au fost puse în Anexa HG-ului, persoane cu nume și prenume! Aceste persoane nu mai fac parte din ministere sau din instituțiile din care făceau parte în 2017. O situație halucinantă pentru mine, chiar dacă știam că legislația este dezastroasă.
Acest exemplu este unul tipic despre cum să blochezi un proiect important de dezvoltare pentru România. A fost o hotărâre de guvern făcută cu rea intenție? Nu știu exact, însă am transmis către cabinetul Viceprim-ministrului și către Secretariatul General al Guvernului situația cu privire la Comitetul de amenajare a spațiului maritim. Am transmis și susținerea noastră pentru inițiativa de schimbare a HG pe care o inițiază MDLPA pentru a permite întrunirea acestui mult așteptat Comitet. Pot spune că echipa de la MDLPA a lucrat, deși Comitetul nu s-a întrunit, și sunt convinsă că de îndată ce reparăm greșeala făcută de guvernarea din 2017-2018, vom putea finaliza Planul de amenajare a spațiului maritim, printr-o colaborare interinstituțională eficientă.
Primul pas pentru realizarea Planului de amenajarea a spațiului maritim o reprezintă inventarierea activităților existente. Posibilele activități, utilizări și interese pot include: zonele de acvacultură; zonele de pescuit; instalațiile și infrastructurile pentru explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor și a altor surse de energie, a mineralelor și agregatelor, precum și pentru producția de energie din surse regenerabile; rutele de transport maritim și fluxurile de trafic; zonele de antrenament militar; siturile de conservare a naturii și a speciilor și zonele protejate; zonele de extracție a materiilor prime; cercetarea științifică; traseele cablurilor și ale conductelor submarine; activitățile turistice; patrimoniul cultural subacvatic. Aceste activități pot fi prezentate sub forma unor hărți sau atlase tematice, online pentru a avea distribuția spațială a activităților existente și a permite planificarea activităților viitoare.
România trebuie să tindă către dezvoltarea activităților care să susțină tranziția energetică și să țină astfel cont de dezvoltarea parcurilor de energie eoliană, energia valurilor, energia din resursa verde și energia hidrogenului. Toate aceste noi activități trebuie să coabiteze cu activitățile actuale, să creeze posibile sinergii și să ducă la dezvoltarea infrastructurii locale care trebuie să răspundă nevoilor acestor noi activități.
În ce fel se implică ACROPO în definirea și implementarea Planului de amenajarea a spațiului maritim?
În ceea ce privește implicarea ACROPO în definirea Planului de amenajare a spațiului maritim, suntem disponibili si entuziaști pentru a contribui în baza atribuțiilor conferite de lege, atât prin implicarea consilierilor ACROPO, cât și prin experiența mea ca doctor în geologie marină și specialistă în coordonarea studiilor bibliografice, tip Desktop Studies, realizate în industrie în cadrul proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor marine (Oil&Gas, eoliene, cabluri electrice și cabluri de telecomunicații). Proiectele de dezvoltare Oil&Gas și eoliene pot coabita fără probleme în Marea Neagră, trebuie doar să putem discuta despre viziunea de dezvoltare a Mării Negre într-o manieră inclusivă care să permită dezvoltarea regiunii, crearea unei noi infrastructuri și a noi locuri de muncă. Noi vom fi aici pentru a ne asigura că operațiunile offshore sunt realizate în condiții de siguranță.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din iunie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
