Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu,susține că  România va începe să furnizeze gaze Republicii Moldova prin gazoductul Iași – Ungheni undeva între 25 și 27 august. Ministrul român a anunțat că, lucrările din România și de subtraversare a Prutului au fost încheiate, iar cele din Republica Moldova se vor termina pe 15 august, cel târziu.

„Mă bucur că s-au respectat termenele agreate de Comisia Europeană dar și pentru că România își va ține promisiunea față de Republica Moldova și va începe să furnizeze gazul metan de care are nevoie. Această etapă nu are doar o valoare simbolică, precum Podul de Flori sau diferite acte culturale, așa cum au fost până acum multe dintre colaborările cu Republica Moldova, ci și una pragmatică, economică. Lucrările pe partea noastră au fost finalizate. Așteptăm să fie finalizate și cele de pe partea Republicii Moldova, pentru a începe furnizarea de gaz”, a spus ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Potrivit spuselor sale, proiectul a costat cu 10% mai puțin decât se estimase. Într-o primă etapă, România va furniza aproximativ 14.000-15.000 metri cubi de gaz metan pe oră, urmând ca, în faza a doua a proiectului, debitul anual să fie de 1,5 — 2 miliarde de metri cubi,scrie Agerpres. Ministrul Nicolescu a precizat că va fi semnat un protocol de colaborare cu Transgaz, în România, și cu Vest Moldotransgaz, în Republica Moldova, pentru administrarea gazoductului.

Lucrările de construcție a gazoductului au început pe 27 august, 2013,  are 43,2 kilometri lungime, din care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României. Capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova. Valoarea totală a proiectului este de 26,5 milioane de euro, valoarea proiectului pe teritoriul României fiind de 18,2 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova de 8,3 milioane de euro și subtraversarea râului Prut — două milioane de euro.

Pentru ca această conductă să poată fi utilizată la capacitate maximă, Republica Moldova va trebui să construiască o magistrală Ungheni-Strășeni, care va permite alimentarea cu gaz de la conducta Iași-Ungheni și asigurarea consumului anual de gaze. Pentru aceasta sunt necesare investiții suplimentare de cel puțin 60 de milioane de euro. Autoritățile de la Chișinău au declarat că acest proiect ar putea fi realizat în următorii cinci ani.

Din mare până la țărm, conductă de 255 milioane de euro

Gazoductul pentru aducerea la țărm a gazelor care ar putea fi produse în Marea Neagră ar avea un cost de circa 255 milioane de euro, a spus Ciprian Alic, director al Departamentului Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz, citat de Agerpres.

“Trebuie ca proiectul privind transportul gazelor naturale din Marea Neagră să fie gata până în 2019-2020, când începe exploatarea resurselor din mare. Conducta de interconectare la sistemul național va costa circa 255 de milioane de euro și va avea o lungime de 250 de kilometri”, a spus reprezentantul transportatorului național de gaze.

De aici, gazul va putea fi transportat în Bulgaria și Ungaria. “Va fi un sistem de conducte care va uni Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Va fi o continuare a fostului proiect Nabucco. Vrem să accesăm bani europeni, dar vom depune un proiect comun semnat de toate aceste țări”, a mai spus el.

La finele lunii mai, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că OMV Petrom și ExxonMobil au semnat împreună cu Transgaz, transportatorul național de gaze, un acord privind preluarea gazelor din Marea Neagră în sistemul național.

Gazoductul Giurgiu – Ruse, pe teren alunecos

Se pare că primul fir al gazoductului Giurgiu-Ruse, care ar urma să interconecteze România și Bulgaria nu este dorit de Dunăre. Potrivit Transgaz, pilonii de susținere ai conductei nu pot fi montați din pricina structurii geologice. Compania a scos de urgență la licitație cel de-al doilea fir al conductei, într-o altă locație, și speră că-l va avea gata până la finalul acestui an.

„Contractorul are probleme să finalizeze amplasarea conductei, din cauza structurii geologice de la faţa locului. Subtraversarea Dunării nu se poate face, pentru că se constată pierderi de fluid de foraj. Dacă forajul nu este cel optim, conducta nu poate să fie ancorată corespunzător. Sunt detalii tehnice, dar cert este că sunt probleme. În acest sens, am demarat licitaţia, pe SEAP, pentru al doilea fir . Având experienţa primului fir, cu dificultăţile întâlnite, sperăm să decurgă mult mai bine lucrurile, şi să avem amplasată şi funcţonală conducta până la sfârşitul anului”, a spus directorul general al Transgaz, citat de economica.net.

Termenul inițial de finalizare a acestei conducte era vara lui 2013. El a fost prelungit de încă două ori, din pricina problemelor de construcție pe partea română. Conducta ar urma să aibă o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an din Bulgaria în România, iar capacitatea minimă din România în Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an. Lungimea conductei este de 25 km, dintre care 5,2 km sunt în România, iar 4,14 km reprezintă subtraversarea Dunării.

Potrivit proiectului, vor fi construite și două staţii de măsurare a gazelor naturale, la Giurgiu și Ruse. Transgaz a alocat pentru acest proiect 10 milioane de euro, compania similară din Bulgaria contribuie cu 14 milioane euro, și UE a oferit aproximativ 8,9 milioane euro.