Contractele futures pentru gazele naturale din Olanda TTF sunt considerate referința pentru prețul gazelor naturale la nivel european. Acestea au ajuns la 96,65 euro pe megawatt-oră (euro/MWh) pe 4 octombrie 2021, în condițiile în care prețurile gazelor naturale atingeau cote maxime record în întreaga Europă, un continent confruntat cu un deficit de aprovizionare. În aceeași perioadă, pe cea mai importantă piață regională, bursa austriacă CEGH, prețul gazului pentru luna noiembrie a depășit 120 de euro/MWh. În România, gazul cu livrare în luna noiembrie s-a cumpărat la un preț de 650 lei/MWh (131,35 euro/MWh) în mai multe tranzacții realizate pe platformele Bursei Române de Mărfuri – BRM.
Prețurile au crescut de peste trei ori în acest an, față de anul trecut, deoarece stocurile europene s-au menținut sub nivelurile obișnuite după o iarnă mai lungă în 2020-2021. Pe lângă aprovizionarea mai scăzută din partea Rusiei, producția internă insuficientă și cererea mare de gaz natural lichefiat din Asia au contribuit, de asemenea, la criza energetică a regiunii.
La începutul lunii noiembrie, reluarea fluxurilor de gaze rusești „a calmat nervii și prețurile traderilor după o săptămână de volatilitate”, scria Bloomberg. Prețurile gazelor naturale în Europa au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele 3 săptămâni, deoarece livrările rusești au crescut treptat, iar președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom își va realimenta depozitele europene odată ce va termina campania de depozitare pentru consumul intern al Rusiei. Cu toate acestea, livrările rusești au rămas mult mai scăzute decât în mod normal pentru această perioadă a anului. „Gazprom nu ajută. Nu vedem volume suplimentare semnificative”, a spus Serghei Makogon, șeful operatorului sistemului de transport de gaze din Ucraina. „Tranzitul prin Ucraina este semnificativ sub cel de anul trecut”, a declarat el pentru Bloomberg, pe 10 noiembrie.
Iar apoi autoritatea germană de reglementare a suspendat certificarea conectorului Nord Stream 2. Contractele futures pe gaze naturale au crescut aproape de maximul anterioarelor patru săptămâni din cauza întârzierii în punerea în funcțiune a noului gazoduct controversat al Rusiei. Autoritatea de reglementare germană a cerut pe 16 noiembrie ca Gazprom să înființeze o filială germană, care va fi proprietara porțiunii de conductă care trece prin Germania. Procesul de autorizare a fost oprit până când bunurile și oamenii trec pe noua companie. Imediat, prețurile de referință ale gazelor europene au crescut cu până la 19%, deoarece această mișcare crește incertitudinea cu privire la volumele de combustibil la care piața europeană avidă de energie va avea acces în această iarnă. Mulți comentatori din Europa se așteaptă ca Rusia să crească semnificativ livrările numai atunci când conducta va fi aprobată.
Nu Rusia a provocat această criză, dar…
“Sunt o mulțime de cauze care au condus la această criză și nu avem timp în câteva minute pentru a le aminti pe toate, inclusiv vremea, seceta din China, cererea uriașă de gaze din Asia etc.”, a declarat pentru Energynomics ES Richard L. Morningstar, fost ambasador al SUA pentru Uniunea Europeană și președintele fondator al Atlantic Council. „Vreau să o spun direct: nu Rusia a provocat această criză. Cu toate acestea, Rusia ar fi putut face mult mai mult pentru a atenua criza și pentru a reduce amploarea crizei prin exportul unor cantități mai mari de gaze către Europa, prin umplerea rezervelor și așa mai departe. Începe să facă asta treptat, dar Rusia poate face mult mai mult. Cred că [președintele Vladimir] Putin a fost foarte isteț, practic a spus; «Bun, vreți mai mult gaz, atunci autorizați Nord Stream», încercând astfel să obțină mai rapid aprobarea pentru Nord Stream. El mai spune: «Sunteți dispuși să vă bazați pe o piață spot pentru GNL, ei bine, uite ce se întâmplă! Aveți nevoie de contracte pe termen lung», ceea ce înseamnă contracte pe termen lung cu Rusia. Cred că joacă foarte inteligent. Rusia și-a respectat toate acordurile existente, dar nu a făcut nimic pentru îmbunătăți cu adevărat situația.”
… ar fi putut face mult mai mult
Gazprom semnala pe 15 noiembrie că este puțin interesată să crească volumele de gaze cu livrare în luna decembrie care tranzitează prin alte teritorii din Europa. „Reticența Gazprom de a achiziționa capacitate de transport pe termen scurt pentru a crește sau chiar pentru a-și menține fluxurile prin Ucraina și Polonia a condus la discuții cu privire la potențiale legături cu posibila intrare în exploatare a conductei Nord Stream 2”, a observat și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energiei, într-un raport de piață citat Bloomberg.
Stefan Ulrich, expert asociat la echipa europeană pentru gaze naturale a BloombergNEF, preciza într-o notă: „Este probabil că piața europeană a gazelor naturale rămâne tensionată și va trebui să depășească prima parte a sezonului rece gazier fără conduct Nord Stream 2”. Încă și mai îngrijorat, Jeremy Weir, directorul executiv al Trafigura Group, declara, citat de Bloomberg: „Nu avem suficient combustibil în acest moment, să fim sinceri. Există o îngrijorare reală legată de faptul că dacă vom avea o iarnă rece, am putea avea întreruperi în alimentare la nivelul Europei.”
Rusia este vinovatul, e nevoie de un front comun
Creșterea prețurilor la gaze naturale e dirijată de Federația Rusă, prin Gazprom, a declarat în mai multe rânduri ministrul român al Energiei, Virgil Popescu. “Avem o criză a gazelor naturale, care este o criză artificială creată de Federația Rusă, prin Gazprom. Ați văzut cât de sensibilă este piața gazelor naturale. În momentul în care reglementatorul german a anunțat că va amâna avizarea conductei Nord Stream 2, prețul gazului natural automat a crescut. Cred că e nevoie de un front comun al tuturor statelor membre pentru a pune capac peste această criză energetică”, a spus Virgil Popescu.
Pe baza acelorași date, ES Richard L. Morningstar a propus o abordare ușor diferită: “Cred că [această situație] creează o problemă pentru Europa și pentru Statele Unite. Rusia și-a respectat toate acordurile. Din acest motiv, cred că va fi dificil pentru SUA și Germania, de exemplu, să cadă de acord asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă am argumente pentru a susține că Rusia folosește energia ca pe o armă politică. Aceasta înseamnă, cu siguranță, că toți va trebui să cooperăm pentru a dezvolta surse alternative de energie pentru a atenua orice dependență de gazul rusesc. Asta include dezvoltarea de infrastructură de gaze și investiții în infrastructura de gaze, inclusiv, de exemplu, prin proiectul [românesc] de la Marea Neagră, care cred și sper că va merge mai departe. Inițiativa celor Trei Mări este importantă, și, de asemenea, este important să intensificăm eforturile pentru tranziția verde”, a mai spus el pentru Energynomics. ”Cu cât apare mai multă energie verde, cu atât se va reduce dependența față de Rusia”, a mai spus Richard L. Morningstar.
Gazele naturale din Marea Neagră sunt singura soluție
Gazele naturale din Marea Neagră reprezintă soluția pentru independența energetică a României, susține Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG). “Din păcate, în ciuda eforturilor industriei de a comunica specificul și beneficiile proiectelor de gaze naturale offshore, legislația în vigoare (adoptată în 2018) a blocat investițiile planificate de companii și, implicit, avansarea proiectelor”, a afirmat Cătălin Niță, directorul executiv al FPPG, într-un comunicat de presă.
FPPG insistă că soluția pentru ca tara noastră sa evite astfel de situații constă în adoptarea de politici energetice stabile și predictibile pe termen lung, care să stimuleze investițiile și, implicit, producția autohtonă de energie.
Într-un context legislativ și de reglementare echilibrat, stabil si competitiv, România ar fi fost mult mai bine pregătită pentru iarna care începe, având noi surse de energie în producție astăzi. Un exemplu în acest sens îl constituie proiectele de gaze naturale din Marea Neagră, care ar fi putut fi demarate cu ani în urmă, în condițiile unui cadru legislativ offshore adecvat investițiilor de o asemenea anvergură, a scris FPPG. Reprezentanții FPPG au organizat ample discuții cu membrii Parlamentului României cu privire la urgența proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră, dar și la necesitatea unor prevederi clare privind stabilitatea fiscală și legislativă, un sistem fiscal echilibrat și mecanisme de piață liberă. “Avem nevoie de acest cadru legislativ astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu!”
—————————————-
Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
