În 2020, instalarea de noi capacități eoliene onshore au fost cu aproximativ 20% mai redusă decât ceea ce anticipa asociația WindEurope înainte de pandemia de Covid-19, însă instalațiile eoliene offshore nu au fost prea afectate de criză. Producătorii europeni s-au adaptat situației și nu mai vedem perturbări semnificative ale lanțului de aprovizionare. Contractele pentru diferență sunt una dintre cele mai bune soluții pentru revigorarea dezvoltării energetice, dar România trebuie să investească în infrastructura rețelei și să lucreze la o planificare a rețelei de electricitate adaptată pentru tranziția ecologică, spune Giles Dickson, CEO al WindEurope, pentru Energynomics Magazine, într-un interviu acordat în exclusivitate.
Ce impact a avut pandemia de Covid-19 în 2020 și cum se va resimți impactul acesteia asupra energiei eoliene și asupra volumelor de tranzacții în 2021? Care sunt principalele presiuni pe care le constatăm în ceea ce privește prețurile și cererea, în 2021 și pentru anul următor?
În timpul primului val de Covid-19 din primăvara trecută am văzut câteva întreruperi grave în lanțurile de aprovizionare internaționale pentru componentele legate de energia eoliană. Unele țări grav afectate, precum Spania sau Italia, au ordonat, de asemenea, închiderea instalațiilor, iar mobilitatea globală a muncitorilor și a mărfurilor în cadrul Uniunii Europene a fost împiedicată. Acest lucru a afectat în principal construirea de noi parcuri eoliene onshore. În 2020, instalarea de noi capacități eoliene onshore au fost cu aproximativ 20% mai redusă decât ceea ce anticipa asociația WindEurope înainte de pandemie, deși încă am reușit să construim 11.8 GW de energie eoliană terestră pe tot parcursul anului. Instalațiile eoliene offshore nu au fost prea afectate. Cu 2.9 GW în capacități nou instalate în 2020, segmentul de eolian offshore au atins previziunile noastre.
La acest moment, februarie 2021, producătorii europeni s-au adaptat situației și nu mai anticipăm perturbări semnificative ale lanțului de aprovizionare. Operațiunile și instalarea de noi capacități continuă în ciuda măsurilor anti-Covid existente. Pentru 2021, va rămâne esențial ca Europa să asigure libera circulație transfrontalieră a bunurilor și a angajaților.
Care sunt viitoarele schimbări esențiale pe care le aduc în aceste piețe Pactul ecologic european și noile obiective ale CE privind emisiile și sursele regenerabile de energie?
Obiectivul „Green Deal” este foarte clar. UE dorește să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Uniunea dorește să-și construiască viitorul sistem energetic pe baza energiilor regenerabile. Energia eoliană va acoperi 50% din totalul energiei electrice consumate în UE până atunci, iar energia electrică va reprezenta mai mult de jumătate din energia consumată în Europa, în creștere de la mai puțin de un sfert astăzi. Să ne gândim doar la mobilitatea electrică: multe procese care se bazează în prezent pe combustibili fosili vor fi electrice, în viitor. Cu noul obiectiv al Comisiei UE pentru 2030 de 55%, UE face un pas important în această direcție, care se va traduce printr-o pondere de 38-40% a energiei din surse regenerabile în consumul total de energie până în 2030. Aceasta înseamnă mult mai multă energie eoliană.
În ce fel vor fi influențate pozitiv sursele regenerabile de noua organizare a pieței, prin Green Deal și ce ar trebui să facă țările precum România pentru a avea o piață adecvată pentru sursele regenerabile de energie?
Costurile investițiilor noi în energie eoliană s-au redus dramatic în ultimii ani. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de producție de energie electrică din Europa. Iar factorii de capacitate continuă să crească. Acest lucru înseamnă că producem energie electrică mai fiabil. Noile parcuri eoliene nu au nevoie de tarife fixe sau certificate de acest tip ca în trecut. Au nevoie de mecanisme de stabilizare a veniturilor și un plus de vizibilitate din partea guvernelor cu privire la cât de mari sunt capacitățile eoliene pe care și le doresc și pe ce orizont. Contractele pentru diferență (CfD) reprezintă cel mai bun model. Ele sunt ieftine pentru guverne, în ceea ce privește plățile direct din partea guvernelor, precum și în ceea ce privește obținerea de venituri de la operatorii parcurilor eoliene. Contractele pentru diferență sunt populare, fiind utilizate acum în Regatul Unit, Danemarca, Franța, Polonia, Spania și Lituania.
În ce fel ar trebui România și alte țări să elimine eventualele bariere mai bine și mai rapid, să fie pregătite pentru noi investiții atât în energia eoliană onshore, cât și în cea offshore?
Există un apetit evident din partea investitorilor și a dezvoltatorilor pentru a dezvolta mai rapid energia eoliană în România. Dar există încă multe bariere. România trebuie să investească în infrastructura rețelei de transport și distribuție și să își adapteze planificarea rețelei la tranziția ecologică. La fel se întâmplă și în alte țări, precum Grecia. Acest lucru este esențial acum, când UE a convenit asupra noilor obiective pentru 2030 care se vor traduce în cote mai mari de energie din surse regenerabile.
Sunt și vești bune: pachetul UE pentru redresare oferă oportunitatea perfectă de a finanța astfel de investiții. Statele membre, precum România, ar trebui să acorde o prioritate esențială investițiilor în infrastructura regenerabilă atunci când își elaborează planurile naționale de redresare economică.
Care va fi principalul motor al creșterii industriei eoliene în anii următori? Cum ar trebui să profite de acest lucru o țară ca România?
Principalul motor va fi Pactul ecologic european, dar și competitivitatea turbinelor eoliene moderne – faptul că energia eoliană este solidă din punct de vedere economic. Europa dorește să accelereze eliminarea treptată a cărbunelui poluant. Noile centrale nucleare sunt foarte scumpe – vedem cum costurile proiectelor actuale din Marea Britanie și Franța cresc accelerat. UE își propune dorește ca gazul natural să fie doar o tranziție către un sistem de energie regenerabilă. Sunt pe deplin de acord cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care spunea în cadrul unui eveniment online privind energia de la București: „Cu cât întârziați mai mult tranziția către sursele regenerabile de energie, cu atât va deveni mai dificilă și mai costisitoare”. România ar trebui să-și reorienteze investițiile către generarea de energie decarbonizată acum și să fie un lider al Europei de Est în tranziția ecologică.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
