Guvernul a anunțat recent, printr-o ordonanță de urgență, că a decis revenirea la reglementarea pieței de energie electrică. Astfel, producătorii de energie vor fi obligați să vândă, până în martie 2025, electricitatea la prețul de 450 lei/MWh, printr-un mecanism de achiziție centralizată. Evoluția veniturilor Nuclearelectrica și OMV Petrom ar putea fi impactată negativ cu aproximativ 5%, în exercițiul financiar din care este aplicat acest preț, comparativ cu bugetele și estimările pentru acest an și cu un procent mai important, dacă luăm în calcul prețurile medii obținute la vânzarea energiei în anul 2022, sunt de părere analiștii casei de brokeraj Goldring.

Ei mai spun că deși piața de capital a fost, de regulă, sensibilă la astfel de modificări legislative, până acum nu a reacționat la decizia Guvernului. „Acest lucru ne poate face să credem că investitorii nu sunt convinși încă de faptul că acest mecanism va fi aprobat în cele din urmă sau, cel puțin, nu în această formă”, spun analiștii Goldring.

„Având în vedere modul de formare a prețului energiei electrice în România (producție, transport, distribuție și furnizare), decizia de revenire la un mecanism de achiziție centralizată va avea impact în principal asupra producătorilor de electricitate ale căror costuri de producție sunt mai mari, iar aceștia trebuie identificați printre cei care au centrale care funcționează pe cărbune și pe gaz. De exemplu, centrala de la Paroșeni, care produce energie la costuri mult peste limita de preț stabilită prin Ordonanță ar putea figura printre cei mai afectați producători. De partea cealaltă, foarte puțin afectați vor fi producători precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau OMV Petrom” mai spun analiștii casei de brokeraj din Târgu Mureș.

Analiștii Goldring se așteaptă ca producătorii care au costurile mai mici de 450 lei/MWh să își vadă profiturile scăzând. Ei mai afirmă că dintre companiile listate la BVB, cea mai puțin afectată va fi Nuclearelectrica. Cele două reactoare aflate în funcțiune produc între 1.380 MWh și 1.400 MWh zilnic.

Prețurile de producție sunt, în acest moment, negociate pe bursele OPCOM și pe Bursa Română de Mărfuri. Ca în majoritatea țărilor UE, piața funcționează după modelul prețului marginal, ceea ce înseamnă că energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcție de cerere. Modelul este eficient, oferă transparență și avantajează producătorii care au costuri cât mai mici. Prețul este stabilit de ultimul producător care a găsit o contrapante, altfel spus prețul este dat de cel mai scump producător.

În acest moment, Nuclearelectrica are la finalul primelor nouă luni ale anului curent un preț mediu de vânzare a energiei electrice de 626,3 lei/MWh, cantitatea vândută fiind de 7,7 mil. MWh de la începutul anului. Hidroelectrica, companie care urmează a se lista la bursă și care are o pondere semnificativă în portofoliul unei alte entități listate, Fondul Proprietatea, avea un preț mediu de vânzare realizat al energiei electrice de 577,7 lei/MWh, totalul energiei vândute fiind de 7,5 TWh la finalul primului semestru. OMV Petrom are o pondere a veniturilor din vânzarea energiei electrice mai scăzută, dar, cu toate acestea, a avut o producție netă de energie electrică de 3,53 TWh în primele nouă luni ale anului, prețul mediu spot OPCOM al energiei electrice livrate în bandă fiind de 1,368 lei/MWh.

Analiștii Goldring reamintesc că indicele BET-NG, care reflectă evoluția companiilor energetice și de utilități, nu a rămas indiferent în momentul intrării în vigoare a Ordonanțelor care au în prim-plan sectorul energetic. Acesta a marcat o creștere de 1,10% odată cu adoptarea OU nr. 27 din 18 martie 2022, care prevede plafonarea prețului final al energiei electrice pentru consumatorii casnici, respectiv o scădere de 2,37% la adoptarea OU nr. 119 din 1 septembrie 2022, care prevedea plafonarea și compensarea prețurilor de energie.