În ultimul deceniu, Innovation Norway a fost una dintre cele mai vizibile surse de finanțare pentru proiecte energetice din România. Acest lucru este destul de ciudat, dacă ne gândim la alte mari surse de finanțare, cum ar fi fondurile europene, schemele guvernamentale sau marile bănci internaționale. „Programul Energetic în România” a totalizat 151 de proiecte, majoritatea menite să sprijine eforturile în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice. Am discutat cu Magnar Odelien, directorul de program în cadrul SEE Norway Grants – Innovation Norway, pentru a afla ce este specific acestui tip de finanțare.

 

Domnule Magnar Odelien, vă propun să începem cu câteva explicații despre motivul pentru care se implică Norvegia în susținerea unor proiecte din domeniu energetic în România. Mulți dintre noi am auzit despre fondurile structurale europene menite să susțină procesul de convergență la nivel continental, dar nu mulți au auzit de granturile norvegiene.

Pornim de la faptul că, deși Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, suntem foarte strâns legați de Uniunea Europeană prin acordul privind Spațiul Economic European. Ceea ce înseamnă că, alături de Islanda și Lichtenstein, Norvegia face parte din piața internă și din programele UE. De exemplu, participăm la Orizont Europa și la alte programe importante ale UE. De asemenea, parte a acordului, prin Granturile SEE – Norvegia contribuim și la efortul de coeziune cu aceeași sumă cu care am fi contribuit la bugetul Uniunii Europene pentru fonduri structurale dacă am fi fost membru al Uniunii Europene.

În același timp, un lucru foarte important legat de Granturile SEE – Norvegia este că includ o componentă suplimentară care este obiectivul de consolidare a relațiilor bilaterale. Așa că, da, finanțăm proiecte, dar contribuim și la punerea în legătură a companiilor, autorităților și a altor entități românești cu parteneri norvegieni.

Asta înseamnă, de asemenea, că lucrăm mai strâns împreună cu promotorii și partenerii proiectului. Lucrăm în România din 2007 cu programe de dezvoltare a afacerilor, în primul rând, dar din 2018 abordăm și subiectele energetice din România.

 

În afară de energie, care sunt celelalte domenii în care v-ați implicat?

Prin programul de dezvoltare a afacerilor din România, finanțăm practic două tipuri de proiecte. Pe de o parte finanțăm proiecte de cercetare și dezvoltare, dar finanțăm și proiecte de investiții pentru ecologizarea proceselor de producție. În glumă, obișnuiesc să spun că Uniunea Europeană a început să vorbească despre Green Deal cu doar câțiva ani în urmă, în timp ce noi, cei de la SEE Norway Grants, vorbim despre asta de 10-15 ani!

Inovația este încă un subiect care este mult mai mult în prim plan decât în urmă cu 5 ani. De asemenea, în aproape toate proiectele analizăm mai mult sau mai puțin aceiași indicatori; un bun exemplu este măsura în care un proiect de afaceri va contribui la reducerea emisiilor de CO2.

 

Ne puteți da un exemplu de proiect susținut de Innovation Norway care a condus la adoptarea de către piață a unui model de afaceri sau a unui produs?

Aceasta este ceea ce ne propunem în primul rând – să încercăm să găsim proiecte care să aibă un impact pe termen lung și să aducă ceva nou pe piață. Cred că Promateris este un bun exemplu. În acest proiect, compania românească Promateris a colaborat cu BioBag Norge din Norvegia pentru a realiza ambalaje pe bază de plante care sunt 100% reciclabile și reutilizabile. Astfel, și-au redus amprenta de carbon și au contribuit la întărirea economiei locale. Proiectul va ajuta Promateris să-și facă producția mai ecologică, să utilizeze mai puțină energie și combustibil și să folosească mai bine materialele de care are nevoie. Ambalajele biodegradabile și pe bază de plante implică și lanțurile alimentare locale. În cele din urmă, această abordare a redus amprenta de carbon a companiei, întărind ulterior economia circulară locală.

Acesta este doar un exemplu dintre foarte multe în care nu numai companiile norvegiene au fost implicate, ci și institutele de cercetare norvegiene.

 

Să atingem și subiectele energetice! Vă rog să ne oferiți o imagine de ansamblu asupra implicării Innovation Norway în sectorul energetic din România!

Voi începe cu câteva date. Valoarea totală a programului este de peste 60 de milioane de euro. Desigur, în comparație cu unele finanțări europene, aceasta nu este prea mare, dar vorbim totuși despre o sumă considerabilă cu care am finanțat 151 de proiecte. 70 dintre ele sunt legate de energia regenerabilă și 29 de proiecte au implicat un partener norvegian.

Cred că ceea ce este cu adevărat bun cu acest program energetic este că aduce împreună companii, ca promotori de proiecte, și autoritățile publice. Am finanțat proiecte cu adevărat interesante în unele dintre municipalități și unele dintre cele mai mari orașe ale României. Este adevărat, nu am finanțat mari proiecte solare, am susținut instalarea de panouri solare pe acoperișul companiilor sau ale clădirilor publice pentru a produce energie regenerabilă pentru propriul consum.

Un bun exemplu este IPEC, renumita fabrică de porțelan din Alba Iulia. Cu un grant de 523.496 de dolari, Granturile Norvegiei au marcat un moment esențial în călătoria IPEC către eficiența energetică și sustenabilitate. Cu acest sprijin, IPEC s-a angajat într-o aventură îndrăzneață, instalând un sistem fotovoltaic cu o capacitate instalată de 1 MW, gata să-și redefinească paradigma de consum de energie. Nu a fost doar o schimbare, ci o declarație de independență energetică. Mai mult, a fost licărire de speranță pentru mediu, întrucât a permis reducerea emisiilor de CO2 cu 319 tone anual.

 

VEZI MAI MULTE Proiecte din Programul Energetic pentru România

 

Tot prin Granturile SEE și Norvegiene, e-Laborator a devenit primul producător de mobilă din România care folosește pentru operațiunile sale doar energie solară. Compania de lângă Târgoviște se confrunta frecvent cu pene de curent care durau de la o oră la o zi întreagă. Mobilierul produs devenea inutilizabil și adesea mașinile aveau nevoie de reparații. Cu finanțare din Norvegia, Islanda și Liechtenstein prin Granturile SEE și Norvegia, în special prin Programul Energetic din România, firma și-a  putut instala panouri solare cu o capacitate de 127 KW și baterii cu o capacitate de stocare de 100 KW.

 

Aveți niște lecții învățate despre care ne-ați putea vorbi?

Am început cu o serie de domenii de interes și poate au fost prea multe. Acesta este un fel de lecție pe care am învățat-o. Am fost forțați să ne adaptăm puțin din acest punct de vedere și să realocăm finanțările între domeniile de interes. Până la urmă, cred că am ajuns cu un program bun.

În ce privește viitorul, nu știm încă dacă ne vom mai implica în implementarea aceluiași tip de programe în România în următoarea perioadă de finanțare – adică, dezvoltarea afacerii, cercetare și energie. Dacă da, cred că avem câteva idei destul de clare despre ceea ce am dori să simplificăm în plus pentru a face mai facile apelurile de proiecte, procesul de aplicare și urmărirea proiectelor.

De fapt, dezvoltăm deja în cadrul Innovation Norway un nou instrument informatic pentru managementul aplicațiilor în general. Cu siguranță, acesta este un obiectiv pentru noi.

Deja, ceea ce este diferit atunci când lucrați cu noi este capacitatea pe care o avem de a fi mai aproape de promotorii proiectelor. Astfel, datorită echipelor noastre locale din România, și pentru că responsabilii de proiect vorbesc aceeași limbă, putem înțelege, putem discuta și modifica acele elemente care altfel ar putea împiedica sau întârzia implementarea unui proiect.

Desigur, toate schemele de finanțare trebuie să aibă niște reguli formale care trebuie respectate, pentru că, și noi, trebuie să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți conform planificării. În același timp, încercăm să fim flexibili și maleabili și să menținem cerințele cât mai simple posibil. Îi înțelegem pe promotori, sperăm, mai bine decât ar putea-o face un reprezentant al Uniunii Europene aflat la mare distanță. În fine, aș mai adăuga că la noi toată documentația se depune online și nu pe hârtie, ceea ce este și o mare diferență.

 

 

Platforma de comunicare Energynomics, alături de Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei, a beneficiat în 2023 de finanțare prin Granturile Norvegiene 2014-2021, în cadrul programului „Eficiență energetică pentru tranziția energetică” în România. Programul a primit un grant de 200.000 de euro din fonduri norvegiene.

Scopul programului a fost să sensibilizeze publicul larg, mediul industrial și autoritățile publice cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, să informeze, să educe, să responsabilizeze factorii de decizie din cadrul autorităților publice și companiilor din România, precum și publicul larg, în principal tânăra generație, pentru a întreprinde acțiuni pozitive care să contribuie la tranziția energetică verde, prin eficiență energetică și integrarea sigură a energiilor regenerabile.

.