Guvernul grec și-a revizuit obiectivele de tranziție energetică pe termen scurt după ce și-a dat seama că ar constrânge prea mult creșterea economică, scrie Ekathimerini.

Planul național revizuit pentru energie și climă (PNIESC) grec, care este în consultare publică, va reduce cheltuielile pentru perioada 2025-2030 de la 270 de miliarde de euro la 94 de miliarde de euro. Cheltuielile din 2031-2050 sunt estimate la puțin peste 332 de miliarde de euro. Ținta inițială de cheltuieli, inclusă în planul înaintat Comisiei Europene în decembrie 2023, a fost considerată prea ambițioasă pentru posibilitățile țării.

Mai important, proiecțiile pentru următorii 25 de ani au arătat că, datorită țintelor ambițioase stabilite în planul inițial, economia va crește cu o medie de 0,6% anual. Aceasta deoarece tranziția energetică afectează un număr mare de politici și sectoare: politică fiscală, transport, infrastructură, comerț și industrie și educație.

Ministerul Mediului și Energiei a îndrumat Centrul pentru Surse Regenerabile de Energie și Economie de Energie să revizuiască planul având în vedere o creștere economică medie de 1,2% până în 2050. Aceasta a însemnat revizuirea obiectivelor privind transportul electric, economii de energie în tot felul de clădiri – rezidențiale, publice și comerciale – și trecerea la hidrogen și alte tehnologii noi.

Chiar și în forma sa revizuită, obiectivele planului rămân ambițioase: solicită o reducere cu 58,6% a gazelor cu efect de seră până în 2030, pe drumul către neutralitatea climatică a țării până în 2050. Unele obiective au fost revizuite în sus: procentul de energie regenerabilă în total consumul de energie va crește la 45,4% de la 44% în planul inițial. Iar utilizarea surselor regenerabile pentru încălzire și răcire va ajunge la 62,1%, în creștere de la 52%.

Ecologizarea clădirilor este un alt obiectiv ambițios, cu o modernizare a 409.000 de clădiri ecologice planificată până în 2030.

Pe de altă parte, ținta pentru vehiculele electrice în transport, 13,9% din total în 2030, este cu mult sub ținta generală a UE de 29%. Oficialii guvernamentali spun că se va acorda prioritate instalării punctelor de încărcare, mai degrabă decât creșterii parcului de vehicule electrice.