Se estimează că Grecia și România vor înregistra împreună o cerere de aproximativ 140 TWh de energie electrică până în 2040, ceea ce înseamnă că aceste două țări ar putea prelua inițiativa în ceea ce privește toate evoluțiile din Europa de Sud-Est, potrivit lui Panos Kefalas, asociat senior la Aurora Energy Research, specializat în piețele energetice din Europa de Sud-Est.

„Ceea ce se va întâmpla în aceste două țări va stabili ritmul pentru întreaga regiune. Este imperativ ca aceste două țări să revendice o parte mai mare din piața din sud-estul Europei”, a subliniat el, cu ocazia mesei rotunde „Abordare Regională – Atena”, organizate de Energynomics.

Potrivit lui Kefalas, industriile de energie regenerabilă din România și Grecia se confruntă cu provocări foarte asemănătoare, care se învârt în jurul asigurării sustenabilității, securității energetice și promovării tranziției energetice.

În România, dezvoltarea industriei de energie regenerabilă nu ar fi progresat atât de rapid dacă nu ar fi existat un gol lăsat de închiderea minelor de cărbune. Deși România a pierdut ceva timp între 2017 și 2023 în ceea ce privește instalarea de noi proiecte verzi, este de așteptat ca în următorii șase ani să cunoască o traiectorie de creștere similară cu cea pe care a avut-o Grecia.

O altă diferență notabilă este reprezentată de discuțiile extinse din România cu privire la contractele pentru diferență (CfD), fără ca acestea să fie puse în aplicare, în timp ce Grecia are CfD în vigoare din 2019. Deși punerea în aplicare a CfD în România a fost amânată din noiembrie anul trecut, se anticipează că aceasta va avea loc în viitor și chiar și o punere în aplicare parțială a CfD ar oferi o pârghie semnificativă pentru atragerea de proiecte regenerabile suplimentare pe piață.

Este posibil ca guvernele să fie reticente în a subvenționa proiecte regenerabile de sute sau mii de megawați, dar astfel de subvenții ar putea să nu fie sustenabile pe termen lung.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI PANOS KEFALAS

„Din 2025, există riscul canibalizării prețurilor la proiectele solare și eoliene. Cu cât mai multe proiecte eoliene și solare sunt integrate în sistem, cu atât mai mult tind să își canibalizeze propriile prețuri”, a adăugat Kefalas.

Atât Grecia, cât și România oferă oportunități promițătoare. România este deja cea mai mare piață din Europa de Sud-Est și se așteaptă să își mențină această poziție datorită electrificării sistemelor de încălzire și de transport și a viitoarei producții de hidrogen verde, ceea ce va duce la o creștere semnificativă. În ciuda faptului că se confruntă cu provocări în ceea ce privește instalarea de instalații eoliene offshore, ambele țări consideră că aceasta este o oportunitate de cooperare, a conchis Kefalas.

Masa rotundă „Abordare Regională – Atena” a fost organizată de Energynomics cu susținerea partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH, Parapet GmbH, TUV Nord, WALDEVAR Energy.