Bogdan Tudorache
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat recent că va propune includerea campaniei de împăduriri în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În sprijinul acestui deziderat vital pentru România ar putea fi alocat un miliard de euro, susține Greenpeace. Însă fără schimbarea legislației și reducerea birocrației pentru plantări, România va rămâne doar cu încă o promisiune neîmplinită, spun oficialii organizației de mediu.
Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România dispune de o alocare de 30,4 miliarde euro, bugetul la nivelul întregii Uniuni Europene fiind de 672,5 miliarde euro. Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă. Elaborarea PNRR este condiționată de investiții direcționate către tranziție verde și digitalizare: alocarea unui buget pentru schimbări climatice de minim 37% din total și minim 20% pentru digitalizare.
Dacă pentru managementul forestier reformele au început odată cu operaționalizarea SUMAL 2.0 — prin strategii digitale de combatere a tăierilor ilegale și prin transparentizarea informațiilor —, România a bătut pasul pe loc în ceea ce privește plantările. Cu 27% suprafață acoperită de păduri, țara noastră este cu mult sub media europeană de 43%.
”În 2020, Greenpeace a lansat Bariera Verde, o campanie de mediu care are ca obiectiv crearea unei Rețele Naționale de Păduri de Protecție. România trebuie să replanteze perdele forestiere în zonele de câmpie pentru a se apăra de secetă, viituri, inundații, culturi agricole distruse. Pentru a se asigura că finanțarea pentru Bariera Verde e prinsă în bugetul PNRR, Greenpeace România a trimis Ministerului Fondurilor Europene un document prin care definește trei obiective majore ale planului de împăduriri: Perdele forestiere de agro-protecție: terenurile agricole cu arii mai mari de 15 hectare trebuie să aibă perdele forestiere pe minim 3% din suprafața totală; păduri din proximitatea comunităților: suprafețele UAT-urile trebuie să conțină minim 15% vegetație forestieră; aplicabil atât în cazul comunităților mici, cât și în cel al aglomerărilor urbane; simplificarea accesului la fonduri nerambursabile pentru împădurirea terenurilor cu suprafețe mai mici de 15 hectare pentru proprietarii care doresc să contribuie la crearea Rețelei Naționale de Păduri de Protecție”, spun oficialii Greenpeace.
Greenpeace susține propunerea de a investi 1 miliard de euro în replantarea de urgență a perdelelor forestiere. Aproximativ 95% din zonele de câmpie ale României au rămas fără păduri. Modelările climatologilor arată că, într-un scenariu moderat, 11 milioane de români vor fi afectați major de schimbările climatice prin lipsa apei, lipsa siguranței alimentare, degradarea terenurilor și deșertificare. Avem deja peste 400.000 de hectare de nisipuri în sudul României, iar situația se va înrăutăți dramatic în următorii 30 de ani.
“Guvernul României trebuie să prioritizeze protecția solurilor și a culturilor agricole. În ultimii 10 ani, fermierii români au fost despăgubiți din bani publici cu aproximativ 500 de milioane de euro pentru culturile agricole afectate. Din păcate, până acum am tratat doar efectele schimbărilor climatice, fără să acționăm împotriva cauzei: lipsa vegetației forestiere care să rețină și să distribuie apa în sol. Conform specialiștilor, perdelele forestiere aduc un plus de producție de până la 300% în anii secetoși și reduc cu aproximativ 17% consumul de apă la tona de masă vegetală produsă”, spune Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei pentru păduri și viață sălbatică, Greenpeace România.