Viața din Marea Neagră este în pericol, iar decizia de investiții în cadrul Neptun Deep e una catastrofală pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc, după cum o arată zeci de exploatări similare, semnalează Greenpeace.

”Presiunea pe care proiectul Neptun Deep o va avea asupra habitatelor marine se adaugă problemelor ecologice cu care Marea Neagră se confruntă deja. Proiectele și programele de colaborare științifică din Marea Neagră, precum EMBLAS, Connect Black Sea și MISIS Black Sea Marine Atlas, au demonstrat că poluarea cu substanțe toxice și microplasticul, pescuitul excesiv și speciile invazive sunt provocări majore pentru viața din Marea Neagrăpentru viața din Marea Neagră”, spun activiștii de mediu.

În plus, invazia rusă din Ucraina aduce amenințări grave la adresa habitatului marin din cauza distrugerilor de război, exploziei minelor marine, expunerii sporite la poluare fonică, scurgerile de petrol și alte devastări provocate de conflict. Rapoartele despre decimarea delfinilor din Marea Neagră și migrația acestora spre sud arată un impact mult mai mare asupra mediului marin decât se credea inițial. Mai mult, recenta distrugere a barajului Kakhovka expune Marea Neagră la un nou dezastru ecologic.

„Operațiunile de extracție a gazelor offshore au consecințe devastatoare și ireversibile asupra mediului marin și de coastă, precum și efecte negative semnificative asupra comunităților locale și turiștilor de pe litoralul românesc”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Amplasamentul propus pentru construirea facilităților de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în sudul comunei Tuzla, județul Constanța, în imediata apropiere a stațiunii turistice Costinești, unde cele mai apropiate locuințe sunt situate la aproximativ 100 de metri față de limita zonei propuse pentru instalarea conductei. La celălalt capăt, zona de dezvoltare a perimetrului Neptun Deep este situată în vestul Mării Negre, în zona economică exclusivă (ZEE) a României, la 160 de kilometri de facilitățile de pe uscat. Infrastructura de pe mare traversează mai multe unități geomorfologice diferite și unice, inclusiv zona de coastă, platforma și panta continentală a Mării Negre.

Proiectul intersectează două arii protejate Natura 2000, situate în zona de coastă a Mării Negre. Acestea sunt reprezentate de Situl Natura 2000 Marea Neagră (ROSPA 0076), care va fi subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 2,5 km, și de Situl Natura 2000 Zona marină de la Capul Tuzla (ROSCI 0273), de asemenea subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 600 m. Planurile de execuție ale tunelului și conductei din apropierea țărmului vor include utilizarea de nave ancorate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, cu un impact negativ ce ține de afectarea suprafețelor de habitat caracteristic substratului dur (recifi).

„Exploatarea gazelor offshore pune în pericol – fără o justificare climatică, de mediu și nici măcar una economică – un ecosistem reprezentativ pentru România și porțiuni din litoral. România are opțiuni mult mai bune și un potențial foarte mare pentru energie curată. Declanșarea exploatării este o greșeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toții. Încă nu e prea târziu să spunem ‘nu’ și îi invităm pe toți cei care nu sprijină acest proiect distructiv să ni se alăture”, adaugă Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.