Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a trimis României o analiză a Planului Național al României privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care definește modul în care România va acționa în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale, conform Greenpeace.

Comisia Europeană spune despre documentul final al PNIESC că este incomplet, lipsit de ambiție, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-și arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.

Comisia sesizează lipsa de ambiție a României în ceea ce privește ținta pe energie regenerabilă. România continuă să susțină o ținta scăzută, de 30.7%, deși potențialul de energie regenerabilă este mult mai mare. Conform calculelor, țara noastră ar fi putut atinge până în 2030 o țintă pentru energie regenerabilă de 34%. În plus, analiza remarcă faptul că lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul așteptat și resursele financiare pentru a susține politici publice și măsuri concrete în vederea tranziției către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.

Pentru a integra cât mai multă energie regenerabilă și pentru a spori flexibilitatea sistemului național de energie, planul indică necesitatea unor capacități suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomandă integrarea sistemelor de stocare a energiei în baterii, cu toate acestea, nu există niciun obiectiv sau țintă pentru aceste capacități de stocare.

La capitolul eficiență energetică în România, contribuțiile naționale la ținta europeană pentru consumul primar de energie (până în 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambițioase (25.7 Mtoe). Rata de renovare a clădirilor va fi de 3-4%. În plus, România încă nu a trimis către Comisia Europeană strategia de renovare pe termen lung. Comisia încurajează măsuri privind eficiența energetică a rețelelor de termoficare.

Totodată, recomandările Comisiei vizează și procesul de tranziție justă. Planul României include câteva referințe despre impactul pe care tranziția la o economie verde îl va avea asupra locurilor de muncă, în special în zonele miniere. Din păcate, proiectul nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producției de cărbune pentru a putea aborda cu soluții eficiente situația complicată a comunităților – adică diversificare economică într-o manieră echitabilă și sustenabilă. Studiile independente arată că tranziția energetică de la cărbune la energie verde va costa mai puțin, dacă această tranziție este realizată mai rapid.

Comisia Europeană face referire și la modul în care autoritățile centrale au gestionat consultările publice și punctează faptul că nu reiese cum opiniile participanților la consultările publice au fost integrate în planul final. De asemenea atrage atenția asupra faptului că Planul Național privind Energia și Schimbările Climatice nu a fost supus unei evaluări strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.

„Nu avem așteptări foarte mari de la acest plan, care este îmbibat cu nuclear, gaz și cărbune, deși schimbările climatice ne bat la ușă. Analiza realizată de Comisia Europeană ne demonstrează că autoritățile române sunt total nepregătite în vederea elaborării unui plan eficient. Comisia Europeană ne-a pus în fața realității, ca în povestea faimoasă cu «Hainele cele noi ale împăratului». Planul propus de România este neconvingător spre slab, iar recomandările de până acum ale forului european au fost aproape ignorate.

”Partea bună este că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ținte mult mai ambițioase. Odată implementată, va obliga autoritățile române să grăbească tranziția energetică, să renunțe la cărbune și gaze și să investească în energie verde”, spune Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace.