Greenpeace România a publicat raportul “Starea termocentralelor pe cărbune din România în 2016”, o analiză a situației termocentralelor ce folosesc cărbunele drept combustibil. Conform raportului, din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune existente în România, 21 de grupuri (aproape 68%) funcționează ilegal, se arată într-un comunicat.

”O mare parte a capacității de producție pe cărbune are durata de funcționare depășită, prin urmare, o parte din unitățile învechite vor trebui, în curând, închise și înlocuite cu surse mai puțin poluante. România are astfel oportunitatea de a alege o direcție de dezvoltare durabilă pentru propriul sector energetic”, spun oficialii Greepeace.

Ei menționează că angajații zonelor monoindustriale bazate pe extracția și prelucrarea cărbunelui au nevoie de dezvoltarea unor alternative economice adecvate pentru viitorul acestor zone.

”Un exemplu în acest sens îl poate reprezenta Filipeștii de Pădure, unde explotarea lignitului a fost o sursă de venit solidă pentru localnici din 1943 până în 1997. În prezent, la mina din Filipești mai lucrează 10 oameni, iar cariera este în curs de ecologizare. Cu toate acestea, între 1999 – 2000, aproximativ 80 firme și-au deschis activitatea în Filipeștii de Pădure și în comunele învecinate”, conform organizației.

”Pentru termocentralele pe cărbune, 2015 a reprezentat sfârșitul unei perioade de 8-9 ani în care acestea trebuiau să realizeze investiții pentru reducerea poluării aerului și conformarea cu standardele europene de emisii. Ce s-a întâmplat de fapt în acest timp? Unele termocentrale au reușit să construiască unități de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, să reabiliteze instalațiile de reducere a emisiilor de pulberi, dar nu și pentru emisiile de oxizi de azot”, se arată în studiul Greenpeace.

”Astfel, unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reușit să reducă poluarea. Altele, au continuat să funcționeze, dintre acestea o bună parte fără a respecta standardele de emisii și în unele cazuri fără autorizații integrate de mediu valabile. În plus, o dată cu intrarea în vigoare a unor noi limite de emisii, reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale, termocentralele beneficiază încă o dată de derogări (perioade de timp pentru reducerea poluării), de această dată un ultim set, pentru că aceste unități din România ajung la sfârșitul perioadei proiectate de viață”.

Greenpeace susține că acestea au avut un impact ridicat asupra sănătății populației, ”ce a fost permis în toți acești ani în care termocentralele din România au avut emisii la coș cu depășiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în Uniunea Europeană”.

Sunt oferite exemplele termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iași, Paroșeni, care nu au redus emisiile și continuă să funcționeze fără a se conforma unor standarde de poluare obligatorii sub legislația veche și nici standardelor mai stricte intrate în vigoare sau normelor europene ce urmează să fie actualizate (BAT/BREF).

”Avem, de asemenea, exemplele unor termocentrale (Mintia,Turceni), cărora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuă să funcționeze. Sunt și termocentrale care funcționează fără autorizație integrată de mediu” mai spun autorii studiului.