România se confruntă cu un regres în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă a companiilor de stat, în regimul politic actual. Există o intenţie îngrijorătoare de a modifica legea guvernării corporative, actualmente în dezbatere în Parlament, astfel încât guvernanţa corporativă să devină opţională. Desemnările interimare, realizate într-o manieră netransparentă, pot afecta şi viitorul companiilor: nu există timp suficient pentru planificare pe termen lung. „Practica mandatelor interimare ar trebui să înceteze cât mai curând posibil, însă nu într-o manieră îndoielnică, de exemplu prin aducerea la conducerea companiilor de stat a aceluiaşi tip de persoane desemnate pe baza afilierilor politice”, declară Greg Konieczny, director executiv, manager de portofolii la Fondul Proprietatea, într-un interviu acordat în exclusivitate revistei energynomics.ro.
Cum a contribuit FP la diminuarea influenţei politice în companiile la care deţine acţiuni?
Am luptat pentru guvernanţă corporativă în cadrul companiilor de stat din România din ziua în care am început să administrăm Fondul Proprietatea. În 2011, Ordonanţa de Urgenţă 109 a constituit un semn clar că principiile guvernanţei corporative nu sunt cuvinte goale şi că liderii politici din România înţeleg nevoia unor astfel de reglementări. Indubitabil, sunt încă multe de făcut înainte de a vedea aceste prevederi puse în practică, mai ales că în prezent observăm un regres clar în această privinţă.
Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este intenţia de a modifica legea guvernanţei corporative, actualmente în dezbatere în Parlament, astfel încât guvernul să poată alege dacă implementează sau nu prevederile legale în diverse companii.
Cu toate acestea, dacă analizăm tendinţele opiniei publice din România, suntem martorii unei păreri tot mai extinse că ar trebui să existe o separare clară între activitatea politică şi managementul profesional al companiilor de stat. Conştientizarea publică a importanţei acestor reglementări şi susţinerea publică pentru implementarea acestora vor avea în cele din urmă un cuvânt de spus în acţiunile oricărui guvern.
Schimbările nu vin niciodată peste noapte şi suntem conştienţi că lupta pentru guvernanţa corporativă este cu adevărat necesară pentru bună-starea companiilor de stat.
Care sunt consecinţele desemnărilor politice din ultima perioadă din cadrul companiilor de stat, în special în domeniul energiei?
Peste 80% din sectorul energiei din România este deţinut de stat, iar Fondul Proprietatea este acţionar minoritar la primii trei producători de energie din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi CE Oltenia.
Este cea mai mare preocupare a noastră ca aceste companii să fie administrate într-un mod transparent, axat pe profitabilitate, de către membrii şi directorii consiliului profesional, a căror experienţă şi expertiză conferă încredere investitorilor. Iar aceasta este ceea ce stipulează legea privind guvernanţa corporativă.
Din păcate, referindu-mă îndeosebi la Hidroelectrica, am văzut o succesiune de mandate interimare – de numai patru luni pentru consilii şi de o lună pentru directorate. Mai mult, persoanele cu funcţii de conducere nu au fost desemnate într-o manieră transparentă, prin procese de selecţie bazate pe competitivitate şi, de multe ori, experienţa acestora în sectorul energetic a fost relativ mică sau chiar zero. O consecinţă periculoasă a acestor desemnări politice este aceea că persoanele respective nu pot elabora planuri de dezvoltare pe termen lung pentru companie şi nu au expertiza necesară pentru a evalua profitabilitatea unei anumite decizii de investiţii. Mai mult, indiferent de decizia pe care o iau, aceasta poate fi anulată în câteva luni de către consiliul sau directoratul interimar.
În general, toate companiile au nevoie de predictibilitate pe termen lung, însă în sectorul energiei lipsa de stabilitate poate avea consecinţe grave şi poate duce o companie profitabilă pe marginea insolvenţei foarte rapid.
Cum vor reuşi companiile de stat să îşi respecte angajamentele de investiţii dacă statul tot trage bani din ele?
La scurt timp după ce am început să administrăm Fondul Proprietatea, am devenit conştienţi de aceste discuţii aprinse – dar nu mereu justificate – privind investiţiile pe care companiile de stat ar trebui să le facă. Ultimii ani ne-au dovedit că au existat multe momente în care aceste companii au făcut planuri de investiţii doar de dragul de a le face. Mai bine zis, aşa-zisele investiţii au fost concepute ca o formă de gratificare pentru clienţii politici – prin acordarea de diverse contracte.
Sunt multe cazuri în care companiile de stat au semnat contracte supraevaluate şi inutile, iar Hidroelectrica este, în acest sens, un exemplu de prezentat în manual. Deţine unul dintre cele mai moderne parcuri de hidroagregate, dar orice discuţie de buget anual începe cu suma ce ar trebui cheltuită pentru întreţinere şi modernizare.
Sunt însă aceste investiţii profitabile? Aceasta este întrebarea la care consiliile ar trebui să răspundă preocupându-se mai puţin de posibilitatea ca statul român sau orice alt acţionar să obţină dividende mai mari. Dacă o investiţie este profitabilă, se vor găsi cu siguranţă modalităţi de a o finanţa, fie printr-un credit bancar, fie printr-o ofertă publică iniţială – IPO.
Care ar trebui să fie pasul următor, după desemnările temporare ale consiliului, în aceste companii?
„Practica mandatelor interimare ar trebui să înceteze cât mai curând posibil, însă nu într-o manieră îndoielnică, de exemplu prin aducerea la conducerea companiilor de stat a aceluiaşi tip de persoane desemnate mai degrabă pe baza afilierilor politice decât pe baza competenţei.
Ar trebui desemnate consilii şi directorate cu mandate complete, în urma unor procese de selecţie riguroase. Noii membri şi directori de consiliu trebuie mai întâi să stabilească priorităţile strategice ale companiilor, pe baza deciziilor acţionarilor. Apoi, pot aproba planuri de investiţii şi pot identifica surse de finanţare, între care banii atraşi prin IPO ar putea constitui o soluţie foarte eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Nu este o ştiinţă avansată. Aceşti paşi şi-au demonstrat constant eficacitatea în cadrul companiilor din întreaga lume. Dacă prevederile de guvernanţă corporativă sunt integral respectate, premisele unei dezvoltări solide a companiei sunt implementate. Apoi, acţionarii pot ţinti mai sus şi o etapă firească în evoluţia unei companii ar putea fi accesarea pieţei de capital prin listare.
Ce ne puteţi spune despre noile condiţii propuse pentru listarea companiei Hidroelectrica?
Strategia noastră preferată pentru Hidroelectrica rămâne oferta publică iniţială, însă opţiunea de vânzare a unei părţi din participaţia noastră poate fi combinată cu o listare, în scopul maximizării valorii Hidroelectrica pentru acţionarii noştri.
Cunoaştem intenţia statului de a lista 10% din Hidroelectrica în 2018, totuşi este prea devreme să anticipăm dacă aceasta chiar se va materializa. Ne-am dori să vedem acţiuni mai clare care urmăresc aceste angajamente. Dacă va exista o vizibilitate mai mare asupra ofertelor publice iniţiale pentru Hidroelectrica în 2018, vom reevalua situaţia la momentul respectiv.
Trebuie să observăm că o participaţie de 10% nu va fi de ajuns pentru ca Bursa Română de Valori să îndeplinească criteriile de lichidate pentru o actualizare MSCI la statutul de piaţă emergentă.
Cum a evoluat portofoliul FP anul acesta, care au fost tranzacţiile energetice majore şi cum a evoluat valoarea netă a activelor? Ce alte vânzări de active sunt planificate?
Potrivit celor mai recente date disponibile, pentru 29 septembrie 2017, valoarea netă a activelor Fondului Proprietatea a fost de 10,61 miliarde RON (2,31 miliarde EUR). Dar această valoare a fost calculată înainte de încheierea vânzării, de la începutul lunii noiembrie, a participaţiilor noastre deţinute la sucursalele de distribuţie Electrica, acţiune ce a totalizat 752 milioane de lei. Procesul de revizuire a opţiunilor noastre strategice privind participaţiile la Enel şi Hidroelectrica este în prezent în curs de desfăşurare. Un astfel de proces necesită o analiză atentă, o perioadă lungă de timp şi nu există nicio garanţie absolută că se va finaliza cu încheierea unei afaceri. Este însă datoria noastră faţă de acţionari să căutăm permanent cele mai bune modalităţi de a maximiza profiturile acestora.
În cazul identificării unei opţiuni privind participaţia noastră la Enel, Franklin Templeton cooperează cu Ithuba Capital AG – o firmă de consultanţă independentă şi manager de investiţii. În cazul companiei Hidroelectrica, Franklin Templeton a desemnat Citigroup Global Markets Limited şi UBS Limited drept consultanţi financiari.
Cum credeţi că vă va afecta criza fondurilor de pensii acţiunile din portofoliu, precum şi întreaga Bursă de Valori Bucureşti? Dar portofoliul energetic?
Avem ferma convingere că fondurile de pensii vor continua să constituie actorii cheie de pe piaţa de capital românească şi că România are o bună oportunitate de a acţiona diferit de Polonia şi Ungaria.
Pentru ca fondurile de pensii să găsească mai multe oportunităţi pe piaţa românească, listările ar trebui să fie mai frecvente, indiferent că vorbim de companii de stat – ca Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Salrom – sau de companii private.
Este esenţial ca fondurile de pensii să investească banii contribuabililor români în companii româneşti, astfel toţi românii vor avea de câştigat, întrucât aceste companii şi-ar mări contribuţiile la bugetul de stat.
Totuşi, în lipsa unei dezvoltări a pieţei româneşti de capital, ar fi păcat să vedem aceste fonduri de pensii nevoite să caute oportunităţi de investiţii în străinătate.
Ce ar trebui să facă România pentru a menţine râvnita guvernanţă corporativă pe termen lung la companiile de stat?
Înainte de toate, actuala Lege nr. 111/2016 privind guvernanţa corporativă ar trebui să rămână nemodificată. După cum am arătat mai înainte, amendamentele propuse spre dezbatere în Parlament pot avea un impact negativ asupra modului de administrare a companiilor de stat. Deşi în 2017 am fost martori ai deteriorării procesului de implementare a guvernanţei corporative, modificarea legii în sine ar constitui o decizie extrem de dăunătoare, lăsându-şi amprenta pe rezultatele economice şi rezultatele pozitive obţinute de aceste companii în ultimii şase ani.
În ceea ce priveşte o mai bună implementare a legii, există încă multe de pus la punct. De exemplu, în ciuda numeroaselor încălcări ale principiilor de guvernanţă corporativă, pe care Fondul Proprietatea le-a semnalat întotdeauna cu promptitudine, autoritatea de stat legal abilitată să le sancţioneze, Ministerul Finanţelor, nu a făcut nimic în această privinţă.
Ministerul Finanţelor este responsabil pentru amendarea celor ce încalcă legea guvernanţei corporative şi, cu toate acestea, nu a luat nicio măsură în acest sens în ultimii şase ani.
_____________________________________________
Interviul a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
