Interimatele din consiliile de administrație și echipele de conducere ale companiilor de stat nu par să ia sfârșit prea curând și acest lucru afectează clar aceste companii, precum și acționarii lor, bugetul de stat și, evident, economia țării. Criza politică actuală contribuie doar la prelungirea acestei situații nefavorabile. Ca în cazul listării Hidroelectrica pe bursă, Fondul Proprietatea atrage atenția de mai mulți ani că mandatele de 4 luni ale managerilor de companii nu pot duce la rezultate favorabile și nu îmbunătățesc situația economică a acestor companii, a declarat pentru Energynomics Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton București și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea. „Am subliniat de mult timp impactul negativ al acestei situații și acum este extrem de important pentru statul român să demonstreze că guvernanța corporativă reprezintă mai mult decât niște cuvinte pompoase cu care să impresioneze potențialii investitori”, a spus Johan Meyer, într-un interviu exclusiv pentru Energynomics. De asemenea, Fondul Proprietatea a pledat în mod constant pentru Oferta Publică Inițială (OPI) la Hidroelectrica și, în contextul actual, pentru abrogarea urgentă a Legii 173.
De ce există încă întârzieri în procesul de privatizare a Hidroelectrica? De ce este important să fie o companie deschisă, listată și ce poate fi făcut pentru a ajuta compania să îndeplinească normele privind guvernanța corporativă?
Piața de capital românească ar putea fi o propunere atractivă pentru investitorii instituționali străini care vor să participe la oferte publice inițiale ale companiilor de stat, IPO-uri pe care le-am așteptat de mult timp, pe care le-am promovat în ultimii ani.
Există companii care pot fi listate la BVB relativ rapid, deoarece acestea sunt pregătite atât din punct de vedere operațional, cât și financiar, lucru este valabil pentru Hidroelectrica. Dar cel mai mare obstacol în această chestiune este acum legislația adoptată de Parlamentul României în august 2020 („Legea 173”), care împiedică vânzarea sau listarea activelor de stat timp de doi ani. Această lege a fost introdusă inițial în contextul izbucnirii pandemiei COVID-19, când erau temeri că prețurile de piață ale activelor financiare vor fi afectate negativ de pandemie. Cu toate acestea, legea s-a dovedit a fi un impediment pentru companiile deținute de statul român, precum Hidroelectrica, pentru a accesa piața de capital într-un moment în care prețurile activelor și apetitul investitorilor pentru IPO-uri sunt la niveluri record.
Hidroelectrica, în calitate de producător de energie 100% verde și cea mai profitabilă companie de stat, este în opinia noastră într-o poziție ideală pentru a deveni cea mai de succes IPO a unei companii din România și probabil din regiunea Europei Centrale și de Est. În multe privințe o companie unică, Hidroelectrica este singurul producător de energie pur hidro din Europa, făcând-o o companie atractivă pentru multe clase de investitori instituționali, pe lângă cei care investesc deja în piața de capital din România. Ar fi potrivită pentru fondurile regionale, precum și pentru cele cu mandate mai extinse pentru piețele de frontieră și emergente. În cazul Hidroelectrica, suntem încrezători că va atrage mulți noi investitori, precum fonduri mari de infrastructură și utilități, fonduri de dividende, fonduri specializate în energia hidro și energia verde, și investitori mai generali dedicați factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în creștere rapidă.
Listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București (BVB) (care în opinia noastră nu ar trebui văzută ca o privatizare, deoarece statul ar continua să mențină controlul asupra companiei) ar face posibilă promovarea pieței de capital din România la statutul de piață emergentă, în conformitate cu regulile furnizorului de indici MSCI. Oferta publică inițială a Hidroelectrica ar putea fi cea mai mare din Europa Centrală și de Est timp de mai mulți ani.
Din păcate, listarea Hidroelectrica a fost amânată pentru o perioadă lungă de timp din cauză că guvernele anterioare care s-au succedat au fost reticente în luarea acestei măsuri decisive pentru companie și pentru economia românească în general. De asemenea, având în vedere că Legea 173 produce efecte pentru doi ani, adică până în august 2022, pregătirea ofertei publice inițiale la nivelul companiei a fost suspendată. Acest lucru este deosebit de dăunător, având în vedere că pregătirea unei IPO este un proces lung și complex care poate dura până la 12 luni.
În calitate de acționar minoritar al Hidroelectrica, Fondul Proprietatea a pledat în mod constant pentru listarea Hidroelectrica și în contextul actual pentru abrogarea urgentă a Legii 173. De asemenea, Fondul Proprietatea a pledat pentru un mediu legislativ și fiscal predictibil și corect, în special în legătură cu impozitarea apei utilizate de Hidroelectrica pentru a produce electricitate. Modificările legislative neașteptate introduse în 2020 au dus la o creștere cu peste 50% a costurilor cu apa plătite de companie Administrației Naționale „Apele Române”. Mesajul nostru pentru factorii de decizie a fost de revizuire a impozitului pe apă pentru a evita distrugerea inutilă a valorii pentru acționari, mai ales atunci când compania ar trebui să se pregătească pentru o listare.
În general, o piață de capital bine dezvoltată oferă companiilor acces facil la finanțare, iar investitorilor individuali o alternativă competitivă la instrumentele de economisire oferite de bănci. De asemenea, încurajează potențialii emitenți să-și îmbunătățească standardele de guvernanță corporativă și transparența pentru a câștiga și menține încrederea investitorilor. Țara beneficiază de fluxuri de capital mai mari, care contribuie la progresul său economic general. Dezvoltarea pieței de capital este o oglindă a creșterii economice a țării.
Ce poate fi făcut pentru a pune capăt mandatelor temporare la conducerea companiilor de stat, pentru a avea mandate pe termen lung și pentru a respecta regulile guvernanței corporative, mai ales cu privire la planificarea și punerea în aplicare a viitoarelor investiții?
Interimatele din consiliile de administrație și echipele de conducere ale companiilor de stat nu par să ia sfârșit prea curând și acest lucru afectează clar aceste companii, precum și acționarii acestora, bugetul de stat și, evident, economia țării. Criza politică actuală contribuie doar la prelungirea acestei situații nefavorabile. Ca în cazul listării Hidroelectrica pe bursă, Fondul Proprietatea atrage atenția de mai mulți ani că mandatele de 4 luni ale managerilor de companii nu pot duce la rezultate favorabile și nu îmbunătățesc situația economică a acestor companii.
Din contra, mandatele interimare împiedică companiile să dezvolte și să pună în aplicare planurile de afaceri care ar sprijini creșterea pe termen lung a unei companii, și numirea acestor directori interimari pe motive politice înrăutățește situația. Criza din coaliția de guvernare care a culminat cu plecarea unor miniștri ar putea pune în pericol mai multe proiecte importante, precum listarea Salrom la bursă. Lipsa predictibilității conducerii interimare nu poate duce la decizii comerciale corecte și necesare și nu poate crea o perspectivă pe termen lung a evoluției economice a acestor companii.
Am subliniat de mult timp impactul negativ al acestei situații și acum este extrem de important pentru statul român să demonstreze că guvernanța corporativă reprezintă mai mult decât niște cuvinte pompoase cu care să impresioneze potențialii investitori. Nu contează cât de atractivă este o oportunitate de investiții, dacă nu există încredere în conducere, aceasta va fi mereu subevaluată. Până în prezent, majoritatea numirilor s-au făcut pe baza unor interese politice foarte înguste, ignorând nevoile și cerințele companiilor și industriilor. A sosit momentul ca această abordare să fie schimbată definitiv – România merită mai mult.
S-a dovedit de multe ori că politizarea economiei nu duce la rezultate optime pentru toate părțile interesate. E timpul că România să arate că poate pune în aplicare efectiv lecțiile învățate din vremea comunismului și să treacă dincolo de loialitatea politică drept cerință pentru numirile în companiile de stat.
Cum ar putea companiile românești accelera planurile de investiții pentru a atrage mai bine, în timp util, fondurile UE care sunt direcționate către România în perioada următoare?
Pentru a investi, trebui să deții propriul capital sau să poți împrumuta. Pentru a adună capital sau pentru ca băncile să fie dispuse să-ți acorde credit, trebuie să ai un plan de afaceri bun și convingător. Pentru a dezvolta un astfel de plan, ai nevoie de o combinație de antreprenori, profesioniști experimentați și persoane independente politic. E exact ce statul român nu a implementat. Astfel, nu e nicio surpriză faptul că vedem multe companii de stat care continuă să rămână într-o situație atât de precară, în vreme ce companii private care activează în industrii similare se descurcă. Un bun plan de afaceri nu poate fi făcut cu directori numiți pentru perioade de patru luni. Avem nevoie de persoane numite pentru mandate complete, de patru ani.
Luați exemplul Salrom. Imediat ce consiliul de administrație a început pregătirile pentru listarea la bursa de valori și a început să evalueze soluțiile pentru redeschiderea minei de grafit, guvernul l-a schimbat. În acest moment, nu știm dacă noul consiliu de administrație va dori să continue aceste proiecte, dar îi încurajăm deschis să facă acest lucru în interesul companiei și al tuturor părților interesate. Cu cât există mai multă incertitudine în proces, cu atât e mai puțin probabil să existe investitori dispuși să sprijine afacerea.
Nevoia de investiții din România este imensă, în fiecare sector economic, iar viitorul ne va demonstra că dacă întârziem nu vom putea elimina unele decalaje.
Tranziția energetică și digitalizarea schimbă deja lumea în mod radical. Nu putem spera să obținem rezultate pozitive dacă continuăm să acționăm în același mod învechit fără a învăța din greșelile trecutului; în mod similar, proiectele de investiții viabile care vor câștiga sprijinul investitorilor nu se pot baza pe numirea încontinuu a persoanelor care sunt acolo doar datorită relațiilor pe care le au, și nu pentru că își aduc contribuția prin experiență și competențe.
Cum credeți că ar afecta companiile din portofoliu plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale? Cum afectează acest lucru procesul de liberalizare?
România s-a confruntat cumva cu o situație similară în anul 2019, când autoritatea de reglementare din domeniul energiei, ANRE, a forțat o plafonare a prețului energiei electrice livrate consumatorilor casnici. La momentul respectiv, am criticat plafonarea prețurilor pentru că în opinia noastră acest gen de acțiuni este extrem de lipsit de perspectivă, aducând beneficii pe termen scurt la costuri disproporționat de mari pentru întreaga economie. Înainte de luarea oricărei decizii, recomandăm insistent consultări serioase cu toate părțile interesate din industrie, inclusiv factorii politici, cu populația și acționarii companiilor din domeniu.
Așa cum am declarat în 2019, implicarea guvernului într-o piață liberă – o piață pe care guvernul însuși a liberalizat-o – ar trimite un mesaj negativ tuturor actorilor de pe piața energetică și investitorilor dornici să-și investească banii în economia românească. Credem că guvernul trebuie să facă o evaluare corectă a impactului unei astfel de decizii și să evite reacțiile pripite la fluctuațiile pe termen scurt, și mai degrabă să pună accent pe planificarea unei infrastructuri adecvate pe termen mai lung.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.