Terenurile aflate pe traseul conductei BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără a fi necesară obținerea acordului proprietarilor, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern privind lista terenurilor agricole situate în extravilan, pentru proiectul de interes comun BRUA, postat pe site-ul Ministerului Energiei.

În anexa proiectului este prezentată lista acestor terenuri, în număr de peste 17.000.

„Terenurile înscrise în anexa la proiectul de hotărâre a Guvernului sunt scoase temporar din circuitul agricol pe întreaga durată de valabilitate a autorizației de construire a conductei, fără a fi necesară obținerea acordului deținătorului terenului”, se arată în nota de fundamentare, care însoțește proiectul de act normativ.

De altfel, Legea nr. 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale stipulează că terenurile situate în extravilan, afectate de lucrări la astfel de proiecte, sunt scoase temporar din circuitul agricol pe întreaga durată de valabilitate a autorizației de construire a conductei/conductelor, fără a fi necesară obținerea acordului prealabil al deținătorului terenului.

Traseul conductei urmează în general direcția sud-est – vest și va traversa teritoriul a 10 județe: Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.

Potrivit inițiatorilor proiectului, culoarul de execuție al conductei BRUA a fost stabilit pe parcursul etapelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic) și a ținut cont de culoarul conductelor de transport gaze naturale existente. Culoarul ales este paralel cu conductele existente pe circa 80% din lungimea acestuia.

„De-a lungul traseului, pe cele 10 județe, conducta de transport gaze traversează următoarele tipuri de terenuri: arabil, pășuni curate, pășuni cu pomi, pășuni cu tufărișuri și mărăcinișuri, pășuni împădurite, pajiști cultivate, vie, vii hibride, vii nobile, livezi clasice, pepiniere pomicole, livadă intensivă, livadă arbuști fructiferi, fânețe curate, fâneață cu tufărișuri și mărăcinișuri, fâneață cu pomi, fâneață împădurită, grădină, grădini de legume, alte terenuri, drumuri, căi ferate, ape curgătoare, canale, neproductive, nisipuri zburătoare, mocirle și smârcuri, sărături cu crustă, pădure, tufărișuri și mărăcinișuri, curți și construcții”, se mai arată în documentul citat.

Pe traseul conductei nu există monumente istorice din categoria arhitectură, memorial-funerare sau de for public, însă există situri arheologice în județele Giurgiu, Teleorman, Argeș, Vâlcea, Gorj, Caraș-Severin, Timiș și Arad, pentru care se vor aplica prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/2000.

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor, a efectuat consultări publice pe această temă în perioada 24 octombrie 2016 – 8 noiembrie 2016, în 12 locații de pe traseu. În fiecare dintre cele 12 locații, participanții au fost interesați de prezentarea proiectului, au cerut în mod direct detalii și lămuriri cu privire la realizarea acestuia și cu privire la impactul pe care îl va avea acest proiect asupra proprietarilor de terenuri, asupra producătorilor agricoli și asupra comunității în sens mai larg, conform Agerpres.

Dezbateri privind impactul asupra mediului

Transgaz a efectuat și dezbateri privind impactul asupra mediului în 21 de locații, având în vedere că amplasamentul conductei străbate perimetrul unor arii protejate Natura 2000 în patru județe dintre cele 10 prin care trece. „Sintetic, principalele observații/întrebări ale publicului în cadrul dezbaterilor au vizat aspecte privind despăgubirile pentru terenurile afectate de proiect, extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localități, data începerii lucrărilor, locația de unde vor începe lucrările, modul de abordare al situației în care proprietarul terenului nu e de acord cu traseul conductei, la ce distanță față de conductă pot fi construite anexe agricole, refacerea terenului afectat de lucrări, măsura în care terenul poate fi utilizat după implementarea proiectului, perioada de execuție a proiectului, modificarea prețului gazului, ce fel de utilaje se folosesc în execuția lucrărilor, terenul intravilan afectat de proiect, lucrările să fie realizate corect astfel încât să nu fie afectate terenurile, poziționarea conductei în raport cu diferite repere, locuri de muncă create pentru locuitori, utilizarea terenului după montarea conductei, traseul conductei”, potrivit notei de fundamentare.

În vederea informării persoanelor afectate de implementarea proiectului BRUA, precum și pentru respectarea prevederilor impuse de lege în vederea autorizării lucrărilor aferente proiectului, Transgaz a transmis proprietarilor/deținătorilor de terenuri, la adresa de corespondență cunoscută, notificări cu caracter informativ, în care au fost menționate aspecte precum importanța deosebită a proiectului, atât la nivel european, cât și național; temeiul legal în baza căruia Transgaz își exercită dreptul de uz și servitute, precum și dreptul proprietarului de a beneficia de indemnizații și despăgubiri, conform Agerpres.

Transgaz a contactat în mod direct persoanele ce urmează a fi afectate de lucrările aferente proiectului BRUA cu scopul de a încheia convenții care au ca obiect exercitarea efectivă, de către Transgaz, a drepturilor legale de uz și de servitute.

Alt act normativ pentru păduri

Lista terenurilor agricole situate în extravilan nu include categoriile de terenuri care nu presupun scoaterea temporară din circuitul agricol, se mai arată în nota explicativă. Astfel, suprafețele de terenuri din fondul forestier național afectate de construcția conductei BRUA vor face obiectul unui alt proiect de act normativ.

În această săptămână, Greenpeace România a protestat public față de o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, care, potrivit organizației, “vulnerabilizează cele mai valoroase păduri din România”. Senatul a adoptat proiectul care prevede dreptul de ocupare temporară și de trecere pentru utilități publice asupra terenurilor din fond forestier, inclusiv zone strict protejate, pentru lucrări de reabilitare, modernizare și exploatare pe toată durata existenței sistemelor de utilitate publică. Senatul este prima Cameră sesizată.