Guvernul a aprobat joi printr-o ordonanță de urgență noi reglementări privind parteneriatul public-privat. Potrivit unui comunicat al Guvernului, se introduce conceptul Value for Money (valoare pentru bani), conform bunelor practici de la nivel internațional, și care reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreagă durata a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metodă tradițională (achiziție publică) și prin parteneriat public-privat.

Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifică un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională.

De asemenea, se reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiză acestuia reiese că proiectul ar urmă să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotărâre de Guvern, se mai arată în comunicatul Guvernului, conform Hotnews.

Prin OUG se mai creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligațiilor de plata pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuția optimă a autorității publice, dacă se impune, va rezultă din modelarile financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Potrivit Guvernului, se mai introduc modificări pentru o abordare prudențială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar și evaluarea capacității partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementării proiectului.

Astfel, se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară. La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP. Mai sunt introduse măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficientă economică și o prioritate la nivel central/local:

• Costul net actualizat al realizării proiectului prin metodă tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat că punct de referință (affordability threshold) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;
• Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.
• De asemenea, se asigura continuitatea proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:
• Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformantă, fără reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;
• Protejarea activelor publice ale companiei de proiect.

Ordonanța de urgență adoptată joi modifică și completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.