Pentru a respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2050, România trebuie să se concentreze pe câteva direcții majore precum energia, transportul, industria, sectorul rezidențial și agricultura. De asemenea, vor fi necesare măsuri compensatorii precum împădurirea. În baza unui raport al Băncii Mondiale și cu sprijinul aceleiași organizații, Guvernul a început să lucreze la Planul Industrial Verde pentru România, în linie cu Planul Industrial Verde european.
Documentul urmează să fi finalizat până la jumătatea anului 2025, a precizat Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, cu ocazia conferinței la nivel înalt „Calea de tranziție a industriei chimice din România către economia verde”.
Conceptul de bază al acestei inițiative este bazat pe conceptul Green Deal, dar ține cont și de industrie și de principalele sectoare economice. Este nevoie de un set de politici coerente care să integreze toate măsurile, care altfel, pot părea inițiative unice și disparate, a explicat Florin Spătaru.
Planul va fi structurat în mai multe capitole care se vor referi la 1. politici de competitivitate, 2. eficiența emisiilor de gaze cu efect de seră, 3. adoptarea tehnologiilor verzi, 4. evaluarea legislației actuale pentru prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice, 5. oportunitățile pentru industria românească, pentru jucătorii de pe piață și potențialii investitori, precum și la 6. evaluarea rezilienței în plan financiar și din perspectiva șocurilor climatice.
În perioada următoare, o echipă guvernamentală urmează să colecteze informații nu doar din interiorul guvernului sau din ministere, ci și împreună cu Institutul Național de Statistică și cu industria. “Este esențial să identificăm cum producem, care sunt rezultatele actuale și care sunt nivelurile emisiilor de gaze cu efect de seră”, a argumentat consilierul de stat.
„România are nevoie de un motor de creștere, iar pe termen lung acesta nu poate fi consumul, ci producția”, a subliniat Florin Spătaru. În contextul actual, trei direcții apar ca esențiale: industrializarea, apărarea și valorificare resurselor minerale. Potrivit consilierului de stat, România a reușit să includă pe agenda europeană ideea de prelucrare a materiilor prime, concept integrat acum în reglementări precum European Critical Raw Materials Act.
Pe lângă parteneriatele cu țări terțe, Europa are capacitatea de a exploata, procesa și recupera o bună parte din materiile prime utilizate în lanțurile de producție, a mai spus Florin Spătaru, insistând asupra potențialului de dezvoltare pentru România în aceste sectoare.