###author###
Exim Bank sau CEC Bank, la care statul român este proprietar, ar putea fi transformate în bănci de dezvoltare, a anunțat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, noua bancă ar urma să finanțeze beneficiarii proiectelor europene, atât autorități publice, cât și companii publice sau private.
„Noi am discutat pe acest subiect ca fie CEC, fie Exim Bank să devină o astfel de bancă de dezvoltare pe care statul român să o folosească în mod direct ca instrument în zona fondurilor europene și nu doar atât, dar pentru noi acum zona fondurilor europene este foarte importantă”, a afirmat Teodorovici.
El susține că discuțiile pe acest subiect sunt „foarte avansate” și că până la sfârșitul acestui an ar putea fi realizat cadrul legal pentru funcționarea noii bănci de dezvoltare.
Nu este pentru prima oară când această idee este vehiculată. Oficiali guvernamentali au menţionat în trecut necesitatea constituirii unei bănci care să finanţeze şi marile proiecte de infrastructură şi din energie, fie după modelul fondurilor suverane, fie după cel al unei bănci de investiţii deţinute de stat.
Fondul de investiţii poate atrage 15 miliarde de euro către România
Un fond de investiţii după model polonez constituit în România din încasările din privatizări ar putea urca până la 3 miliarde de euro, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi al BCR Pensii a declarat anterior în cadrul Energy Breakfast Club, un eveniment organizat de energynomics.ro.
În Polonia statul poate investi între 20 şi 49% într-un proiect, iar un astfel de fond poate atrage investiţii private cumulate între 3 şi 15 miliarde de euro, păstrând parităţile. Astfel se pot finanţa proiect e din energie şi infrastructură, spune Anghel.
„Dacă adunăm ultimii doi ani de IPO-uri şi SPO-uri ale statului (oferte iniţiale şi secundare de vânzări pe bursă, n.r.), suntem aproape de 1 miliard de euro. Statul ar putea strânge 3 miliarde de euro din listări, şi putem constitui un fond de investiţii după model polonez care să atragă atât investiţii private cât şi din partea marilor finanţatori instituţionali de genul BERD sau BEI”, spune Anghel.
Ca urmare a ultimelor restricţii din legislaţia europeană, dar şi din regulamentul bancar instituit de Basel III, băncile nu pot asigura finanţări pe mai mult de 8-9 ani, iar un astfel de fond ar putea crea posibilitatea investirii banilor publici pe termen lung fără să se intre sub incidenţa deficitului bugetar, 51% din proiecte putând fi susţinute de instituţii financiare internaţionale şi investitori privaţi.
Anghel a dat exemplul unei companii energetice poloneze supraîndatorate, deţinute de stat, care a utilizat banii din fond pentru a beneficia de o concesiune petrolieră mai veche. Un astfel de fond ”e o variantă pe care şi noi o putem implementa, din păcate crearea lui durează între 18 şi 24 de luni, însă trebuie să gândim pe termen lung”, a spus Anghel.
