Acasă » Electricitate » Hajdinjak, E.ON: România este insuficient pregătită pentru blockchain sau stocare inteligentă, rețeaua ar trebui să fie prioritară

Hajdinjak, E.ON: România este insuficient pregătită pentru blockchain sau stocare inteligentă, rețeaua ar trebui să fie prioritară

24 mai 2018
Electricitate
Bogdan Tudorache

Dacă am acorda note, pe o scală de la 1 la 10, pentru cât de pregătită este România pentru tehnologii precum blockchain sau noi soluții inteligente de stocare, probabil notele ar fi de 5 și, respectiv, de 4, a răspuns Frank Hajdinjak, Directorul General al E.ON România, unei întrebări adresate de energynomics.ro. Hajdinjak a mai spus că fuziunea cu RWE nu va afecta activitățile grupului din România. Totodată, E.ON nu negociază preluarea pachetelor deținute de statul român în cadrul subsidiarelor proprii și urmărește să crească volumul investițiilor proprii la 114 milioane de euro, față de 104, anul trecut, dacă autoritățile nu vor impune o scădere a tarifelor și, în consecință, a veniturilor.

Hajdinjak spune că este mulțumit de modul în care a avasat contorizarea inteligentă, până în prezent, însă autoritățile trebuie să decidă dacă vor mai multe servicii de calitate superioară sau o scădere a tarifelor, care ar duce la o scădere a investițiilor în rețea. Până la finalul anului trecut au fost instalate aproximativ 252.000 de contoare inteligente, dintre care circa 21.000 de unităţi în cursul anului 2017. În perioada 2018-2020 este planificată instalarea a peste 200.000 de unităţi, valoarea investiţiei fiind de circa 52 milioane lei (11 mil. euro).

”Suntem mulțumiți de procesul de contorizare inteligentă desfășurat până acum. Vorbind însă de principiile distribuției, România va trebui să decidă: Cum ar dori să arate rețeaua în viitor? Va fi o rețea slabă și ieftină, va fi o rețea standard, care va îndeplini standardele medii europene, sau va fi o rețea complet digitalizată, în care avem servicii multiple?”, a răspuns Hajdinjak unei întrebări energynomics.ro.

Însă cât de pregătită este țara pentru digitalizare? Pe o scală de la 1 la 10, România primește nota 5 când vine vorba de proiecte de digitalizare și blockchain și probabil 4, când vine vorba de proiecte de stocare inteligentă.

”Blockchain este o tehnologie puternică și va avea un impact major asupra pieței electricității, în viitor, pentru că oferă un nou model de afaceri. Pentru România este foarte devreme, deci nu i-aș da mai mult de 5… Noi lucrăm intern la unele inițiative blockchain, aplicații care să ajute consumatorii să schimbe modul în care contractează energie”, a spus Hajdinjak.

Când vine vorba de stocare – ea devine din ce în ce mai importantă pentru stabilizarea rețelei. ”Vedem un potențial în partea privată a pieței, unde pot fi incluse soluții inteligente pentru consumator, e-soluții..E o zonă în care noi creștem… Din nou, în comparație cu alte țări, România poate primi nota 4”, a declarat el.

Investiţii de 104 milioane de euro în 2017

Companiile din grupul E.ON România au investit anul trecut 475 milioane lei (104 milioane de euro), prioritar pentru modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a electricităţii. Pentru acest an sunt bugetate investiţii de peste jumătate de miliard de lei, cu aceeaşi destinaţie.

Gaze naturale – În 2017 au fost investite peste 200 milioane lei (43 mil. euro), sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de aproape 570 km. Totodată, reţeaua a fost extinsă cu peste 90 km în special branşamente pentru conectarea de noi consumatori.

Energie electrică – Valoarea investiţiilor a fost de circa 240 milioane lei (52 mil. euro). Destinaţiile principale ale investiţiilor au fost modernizarea şi reabilitarea reţelelor electrice, automatizarea sistemului de distribuţie, înlocuirea de transformatoare şi contorizarea inteligentă. Anul trecut au fost modernizaţi circa 1.700 km din lungimea reţelei electrice actuale.

Proiecte cu finanţare europeană – Delgaz Grid a obţinut cofinanţare europeană de peste 10 milioane lei (2,3 mil. euro) pentru modernizarea stațiilor de transformare Hârlău, Pașcani și Gorban (110/20kV) din judeţul Iaşi, investiţia totală fiind de 16,3 milioane lei (3,5 mil. euro). Este cel de-al patrulea proiect pentru care compania a obţinut finanţare nerambursabilă destinată realizării de investiţii în reţele. Astfel, valoarea totală a acestor investiţii depăşeşte 92 mil. lei (peste 20 mil. euro) din care 38 milioane lei (peste 8,2 mil. euro) sunt fonduri nerambursabile.

Urmare a investiţiilor semnificative realizate în ultimii ani în reţeaua de electricitate, în perioada 2008-2017 numărul întreruperilor s-a redus cu circa 54% iar durata acestora cu circa 60%. Pe partea de gaze, în 2017 a fost consemnată o scădere cu mai bine de 50% a numărului de defecte remediate pe reţele comparativ cu 2010.

„Este necesară continuarea susţinută a investițiilor în reţele pentru a ne apropia de nivelul de performanţă actual din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, beneficiarul final fiind consumatorul. Pentru aceasta însă este esențial să avem stabilit un cadru de reglementare care să stimuleze investițiile și inovarea în distribuția energiei electrice și a gazelor naturale”, a declarat Frank Hajdinjak, Directorul General al E.ON România.

De la intrarea pe piața din România, în anul 2005, E.ON a realizat investiţii de peste 6 miliarde lei (1,5 miliarde euro). De asemenea, contribuţiile virate în aceşti ani la bugetul de stat şi la bugetele locale însumează aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *